Platforma-program, propusă de Mişcarea Populară. „Cei puternici trebuie să-­i ajute pe cei slabi”

Mişcarea Populară se defineşte ca „instrument public al exercitării democraţiei participative, pentru identificarea, selectarea şi promovarea soluţiilor optime şi a oamenilor care le pot pune în aplicare şi care îşi asumă implicarea în modernizarea României”.

În document se arată că Mişcarea Populară este iniţiată de „personalităţi cu o vastă experienţă politică şi viaţă profesională, cu o reputaţie validată prin realizări concrete semnificative”.

„Primul pas este recâştigarea încrederii românilor în ţara lor. Primul pas este punerea în comun a oamenilor cu competenţe demonstrate, dar şi cu valori asumate, precum şi stabilirea principiilor care să ducă la un nou tip de mişcare politică, de jos în sus”, se arată în platforma Mişcării Populare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mişcarea Populară face „un apel către elite”: „Ne identificăm cu aceste elite, indiferent de domeniul lor de excelenţă. Îi recunoaştem ca elite deopotrivă pe cei care au o mică afacere de succes, pe cei care activează cu succes în agricultură, în mediul industrial, corporatist, academic, administrativ sau social. Aversiunea noastră este faţă de promovarea mediocrităţii, nu faţă de oamenii simpli, pe care îi sprijinim în progresul lor. Suntem cei care luptă cu toate resursele pentru ca justiţia să fie neatinsă de zona politică”.

Iniţiatorii precizează că valorile lor izvorăsc din „tradiţiile creştine şi ale Iluminismului”, fiind vorba despre Individ şi Societate.

„Credem că cei puternici trebuie să-­i ajute şi să-­i ocrotească pe cei slabi. Credem, în egală măsură, că cei care astăzi sunt slabi trebuie încurajaţi să depună la rândul lor eforturi pentru a-­şi ameliora standardele de viaţă (…) Credem că oamenii generează valori. Credem că valorile sunt deasupra doctrinelor„, se mai arată în document.

Soluţia pe care Mişcarea Populară şi-o asumă este „crearea unui nou tip de organizaţie, care să fie un instrument public al exprimării democraţiei participative”.

Mişcarea Populară precizează că va identifica, selecta şi promova soluţiile optime precum şi oamenii care le pot pune în aplicare şi care-­şi asumă implicarea în modernizarea României.

„Mişcarea Populară propune un nou model de organizaţie civică, «de jos în sus», căreia fondatorii, prin experienţa lor administrativă şi politică, îi asigură cadrul necesar dezvoltării. Mişcarea Populară pune la dispoziţia cetăţenilor mecanisme avansate de selecţie, promovare şi, ulterior, implementare, ale ideilor şi proiectelor viabile şi ale purtătorilor acestor proiecte”, se mai arată în platforma-program.

Iniţiatorii susţin că, prin încurajarea democraţiei participative, de jos în sus, Mişcarea Populară poate reconcilia dorinţa românilor de ameliorare rapidă a vieţii lor cu ezitarea, firească, în faţa instabilităţii, schimbării şi necunoscutului.

„Vă invităm, ca susţinători ai Mişcării Populare să ne comunicaţi care este, din punctul dumneavoastră de vedere, alternativa la actuala clasă politică şi, mai ales, care este soluţia la faptul că vocea oamenilor de rând nu este luată în considerare, pe adresa de e-­mail: [email protected]”, scriu iniţiatorii în proiect.

Mişcarea Populară anunţă că va promova dezbaterea publică civilizată, argumentată şi menită să crească gradul de încredere între cetăţenii României.

Mişcarea Populară îi invită pe susţinători să trimită propuneri privind: etica şi introducerea elementelor de etică în legislaţie şi în toate politicile şi deciziile autorităţilor; familia, sănătatea, egalitatea de oportunităţi; schimbările demografice; dezvoltarea şi modernizarea mediului rural; justiţia şi punerea cetăţeanului în primul plan, subsidiaritatea şi întărirea capacităţii cetăţeanului de a acţiona; economia, mediul de afaceri, pieţele muncii, finanţele, inovarea şi competitivitatea; sistemul administraţiei publice, cheltuielile publice, sistemul de protecţie socială; societatea şi cultura; agricultura, mediul, resursele naturale, amenajarea teritoriului şi energia; educaţia, cercetarea şi tineretul; coeziunea economică şi socială; politica externă, de securitate şi apărare; libertatea în epoca internetului.