Politicienii, percepuţi de români ca grupul asociat cel mai puternic cu discriminarea

„59% dintre persoanele intervievate sunt de părere că politicienii discriminează în România. O altă categorie din domeniul public, mai exact, funcționarii din instituțiile publice, este asociată cu discriminarea în România, 46% dintre respondenți indicând această asociere”, potrivit studiului realizat în cadrul implementării proiectului predefinit „Îmbunătățirea măsurilor antidiscriminare la nivel național prin participarea largă a specialiștilor și a societății civile”, potrivit Agerpres.

De remarcat că aproximativ aceeași proporție, respectiv 47% dintre persoanele chestionate consideră că oamenii obișnuiți sunt cei care discriminează în România.

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat marți, cu ocazia prezentării sondajului, că unul dintre rezultatele certe ale actualei strategii este creșterea numărului de plângeri și o conștientizare mai mare a domeniului discriminării.

„Punctul vulnerabil al acestei strategii este că a fost adoptată de CNCD și nu a fost strategia Guvernului. Viitoarea strategie va trebui adoptată de Guvern. (…) Din punct de vedere legal, strategia Guvernului, dacă o va adopta, pentru că noi o propunem, noi suntem o instituție sub control parlamentar, înseamnă în primul rând o asumare a Guvernului privind implementarea unei strategii de prevenire și combatere a discriminării. Din punct de vedere legal înseamnă cu totul altceva, se adoptă printr-o hotărâre de Guvern, are alt statut, se asumă obligații din partea unor ministere de resort pentru a implementa anumite măsuri”, a subliniat Csaba Asztalos.

Alte articole

Liviu Vârciu dă de pământ cu politicienii români din cauza traficului de pe Valea Prahovei: „Putori nenorocite numai pe interes!”

Stenograme incendiare în dosarul șpăgii de 20 de milioane de euro de la Aeroportul Otopeni. Nume grele din politică ies la iveală

El a mai spus că există măsuri care pot fi luate de ministere în domeniul combaterii discriminării care nu implică costuri foarte mari.

„Codurile etice — nu costă să implementezi un cod etic la nivel de școală, universitate, în zonă învățământului. Nu costă să introduci în curicula de examen pentru intrarea în profesia de educator/învățător/profesor, sau de a avansa în această profesie, subiecte legate de nediscriminare. Au făcut-o în justiție, de exemplu. La funcționarii publici nu costă să implementezi un cod sau în actualele coduri etice să includem un capitol privind nediscriminarea”, a explicat Csaba Asztalos.

Persoanele infectate cu HIV reprezintă categoria cu cele mai mici șanse de acces pe piața muncii, 70% dintre români considerând că este mai ușor pentru persoanele neinfectate să-și găsească un loc de muncă.

Comparativ cu românii, persoanelor de etnie romă le este mai greu să își găsească un loc de muncă, 62% dintre respondenți desemnând romii ca fiind categoria etnică cea mai dezavantajată când vine vorba despre ocuparea unui loc de muncă, potrivit sondajului.

De asemenea, ruralul, ca mediu de proveniență, pare a reprezenta un dezavantaj în procesul de ocupare comparativ cu mediul urban.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.406 de persoane, eroarea fiind de 2,6%, cu o probabilitate de 95%. Cercetarea surprinde atitudinile și opiniile românilor cu privire la cele mai importante aspecte legate de fenomenul discriminării.

CITEŞTE ŞI: Traian Băsescu îşi deschide ŞCOALĂ de politicieni. Consiliera Elenei Udrea, printre cursanţi VIDEO