Ponta: Declaraţia lui Băsescu privind proiectul TAP este nediplomatică faţă de Barroso

„Eu aş prefera să nu comentez această declaraţie pentru că este o declaraţie extrem de nediplomatică la adresa preşedintelui Barroso, cel care a spus că nu a pierdut nimeni, sau, mă rog, au fost doi, Barroso şi preşedintele Azerbaidjanului, s-au văzut la Bruxelles, şi au spus că nu pierde nimeni prin faptul că se alege TAP şi nu Nabucco. Daţi-mi voie eu să fiu mai diplomat şi să nu comentez în niciun fel, în astfel de termeni, declaraţiile totuşi ale preşedintelui Comisiei Europene şi ale preşedintelui Azerbaidjanului. M-aş feri să fac în public asemenea comentarii”, a spus Ponta la Antena 3.

El a adăugat că, atunci când se închide posibilitatea unui proiect, imediat sunt căutate şi găsite variante, care pot fi proiectul AGRI sau ideea discutată în Kazahstan legată de livrarea de gaze din Kazahstan pentru România şi Bulgaria, ţări ocolite de TAP, prin proiectul South Stream.

Premierul Victor Ponta, aflat în vizite oficiale în ţări asiatice, s-a întâlnit, joi, cu cu omologul său din Kazahstan şi preşedintele companiei de stat KazMunaiGaz, pentru o discuţie la finalul căreia Guvernul a transmis un comunicat în care susţine că reprezentanţii Guvernului din Kahazstan au propus părţii române o formulă în care să asigure livrarea de gaz kazah prin extensia din Bulgaria spre România a gazoductului care va fi construit în cadrul proiectului South Stream.

Vineri, preşedintele Traian Băsescu a declarat că este „o copilărie” ideea ca şi România să fie inclusă, după eşecul Nabucco, în proiectul gazoductului South Stream al operatorului rus Gazprom, obiectivul României fiind să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze deja existente.

„Sigur că România ar fi avut de câştigat dacă proiectul Nabucco se făcea. Eu nu sunt la vârsta pubertăţii să cred afirmaţia făcută că au câştigat amândoi pentru că din TAP vom face nişte prelungiri care vor acoperi statele prin care ar fi trebuit să treacă Nabucco. Am trecut de vârsta pubertăţii politice. Sunt vorbe de consolare, dar România trebuie să îşi ia soarta strategiei energetice în mâini”, a afirmat Băsescu.

Vineri, consorţiul Shah Deniz a confirmat selectarea gazoductului TAP, iar Comisia Europeană a salutat decizia.

Proiectul Nabucco West, în care este implicată şi România, a pierdut cursa pentru gazele extrase din Marea Caspică, de la Şah Deniz (Azerbaijan), consorţiul care operează exploatarea optând pentru o altă rută de export către Europa.

Principalul proiect concurent al Nabucco West în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale este TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care face legătura între Turcia şi Italia, tranzitând Grecia, Albania şi Marea Adriatică. Proiectul TAP este dezvoltat de companiile Axpo (Elveţia), Statoil (Norvegia) şi E.ON (Germania).

Nabucco a fost susţinut politic de UE şi vizează alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice, pentru a reduce dependenţa Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom.

Proiectul Nabucco viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conductă care ar urma să transporte gaze din Turcia până în Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria.

Exploatarea gazeiferă de la Şah Deniz, situată în Marea Caspică, este operată de gigantul birtanic BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franţa), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), şi TPAO (Turcia).

Miercuri, Departamentul Energiei din Ministerul Economiei a anunţat că România analizează, după ce proiectul Nabucco a eşuat, diverse scenarii privind perspectivele resurselor interne de gaze naturale şi conectarea la piaţa regională de profil, iar gazele din Marea Neagră şi cele de şist au potenţialul de a creşte independenţa energetică naţională.

În comunicatul Ministerului Economiei se precizează că România este statul cu cel mai redus grad de dependenţă de importuri de hidrocarburi dintre toate statele partenere în proiectul Nabucco, iar România va continua, la nivel regional, eforturile pentru realizarea proiectelor începute, între care rămâne o prioritate proiectul AGRI.

Proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-România Interconnector) presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia şi lichefierea într-un terminal care ar urma să fie construit pe ţărmul georgian al Mării Negre, de unde să fie transportat pe mare în România. În terminalul din România ar avea loc regazeificarea şi transferul în sistemul naţional de transport prin conducte fie pentru tranzit, fie pentru consumul intern.

Investiţia în proiectul AGRI este estimată între 1,2 miliarde euro şi 4,5 miliarde euro, în funcţie de capacitatea de transport.