Ponta despre negocierile cu FMI: Nu vom accepta sub nicio formă un deficit mai jos de 1,4

Premierul Victor Ponta a susţinut că „FMI se descarcă pe elevul din ultima bancă’. ‘Ei întotdeauna dacă ne găsesc pe noi mai mici, ştiţi cum se face la elevul din ultima bancă, pe ăla se descarcă multe lucruri. Nu, nu vom accepta niciun fel de deficit mai jos de 1,4 şi aşa şi 1,4 cum a fost semnat de domnul Băsescu în 2011, după părerea mea a fost o mare greşeală. Dar a fost, e semnat, nu avem cum să-l schimbăm. (…) Dar ceea ce este cel mai important este că a fost o discuţie foarte importantă în campania electorală, în special pe social media – vom schimba cota unica, vom aduce taxe. Vreau să spun foarte clar, în buget, chiar şi cu 1,4, nu se măreşte absolut nicio taxă şi niciun impozit. Şi, de asemenea, a doua discuţie, au fost pomeni electorale, în sensul că am indexat pensiile şi alocaţiile pentru copii. Toate sunt cuprinse în buget”, a spus premierul la Antena 3.

Potrivit acestuia, depunerea bugetului şi votarea sa vor constitui un moment decisiv, pentru că „oamenii vor vedea foarte clar că nu se măreşte nicio taxă” şi că toate măsurile adoptate de Guvern sunt sustenabile. El a adăugat că banii pentru deciziile definitive ale instanţei, care trebuie plătiţi către profesori, au plecat de la Ministerul Finanţelor către administraţia locală.

Citeşte şi Ponta, DECLARAŢIE-ŞOC despre dosarul din Diaspora: Dacă DNA va cere să fiu urmărit penal, DEMISIONEZ

„Nu s-a încheiat „dealul”, ca sa spun asa…Dar cu siguranţă nu se pune, din punctul nostru de vedere, problema acceptării unui deficit sub 1,4, din următoarele motive: suntem confirmaţi de Eurostat ţara care a avut cea mai mare creştere economică în trimestrul III, din toată Uniunea Europeană. Lucrul ăsta trebuie susţinut prin măsurile pe care le-am luat de stimulare economică şi prin investiţii. Deci, dacă tot tăiem, e greu să ţinem acest ritm. În al doilea rând, toată lumea ne-a felicitat – mă rog, aproape toată lumea – că de la 7% absorbţie a fondurilor europene am ajuns la 50% şi anul viitor probabil vom fi undeva la 75-80%. Dar 2015, pentru cei care accesează fonduri europene – sper să nu fiu prea tehnic – ştiu foarte bine că este ultimul an din bugetul 2007-2013 şi primul an din bugetul 2014-2020. (…) Ne vom înţelege şi de data aceasta, spre binele României”, a detaliat premierul.

Alte articole

Alertă de la FMI pentru toţi pensionarii din România. Risc major legat de plăți chiar din 2025

Deficitul bugetar al României împarte economiștii în două tabere. FMI, „mană cerească” sau sperietoare politică?

El a adăugat că nu ştie dacă există o legatură directă între solicitarea FMI, CE şi BM pentru un deficit mai mic şi declaraţia preşedintelui Traian Băsescu de joi pe tema negocierii Guvernului cu FMI. „Eu nu ştiu dacă este o legătură directă, dar este totuşi. Domnul Băsescu a zis, a acuzat chiar FMI-ul, reprezentanţii FMI, că sunt complici cu Guvernul. Ei sunt nişte funcţionari, până la urmă, nu sunt oameni politici, şi probabil că a doua zi au devenit foarte rigizi în negocieri, că s-au gândit „Domnule, dacă ne acuză…” (…) Vorbeam cu cineva astăzi şi spunea că niciodată în istoria relaţiilor dintre FMI şi o ţară, nu a existat vreun şef de stat care să spună că FMI-ul a fost prea blând. De obicei, şefii de stat, de guvern, politicienii, spun „Domnule, FMI-ul este prea rău! Trebuie să ne luptăm cu FMI-ul ca să nu …!” Este prima şi probabil ultima dată în istorie, când un şef de stat încă în funcţie, cât mai are, două săptămâni, a zis „Sunteţi prea buni cei de la FMI, cu guvernul ăsta! De ce nu îl omorâţi de tot? De ce nu îi cereţi 0,9? De ce nu faceţi…? Au vrut să ia nişte buffere, nişte plase de siguranţă. Staţi un pic! România nu este ţara cu cea mai mare scădere economică din Europa, este cea cu cea mai mare creştere!” România, timp de trei ani, al treilea an pe care îl închei, de fiecare dată mi-am atins toate obiectivele”, a afirmat premierul Ponta.

Acesta a argumentat că, în 2012, România a trecut sub 3% din deficit, ceea ce foarte multe ţări europene precum Franţa, Spania, Italia, Irlanda, Portugalia – nu au nici astăzi.

Premierul a mai afirmat că relaţia ţării noastre cu Comisia Europeană este „o relaţie slabă”. „Suntem foarte puţin influenţi, dintr-un motiv care trebuie… se va schimba, sunt convins, din ianuarie, şi anume: vă dau exemplu concret: următorul Consiliu European este pe 17-18. Nu merge Klaus Iohannis, cel care poate spune „Domnule, eu vorbesc în numele României în următorii cinci ani!” Nu merg eu care sunt primul ministru , probabil voi mai fi, merge un domn care vine şi zice „Am venit să vă spun la revedere!” şi pleacă. Dar în acel Consiliu European trebuie discutat despre acel plan de investiţii de 300 de miliarde lansat de dl Juncker, trebuie discutat şi despre aceste probleme de deficit”, a motivat Victor Ponta.

Citeşte şi Negocierile cu FMI s-au reluat la sediul Finanţelor, pe tema deficitului bugetar