Ponta, despre participarea opoziţiei la votul în cazul Boldea: Poate să numere doamna Anastase

Întrebat, luni, înaintea şedinţei BPN al PSD, dacă opoziţia va întrerupe greva parlamentară pentru a vota ridicarea imunităţii lui Mihail Boldea, Ponta a spus: „La Camera Deputaţilor vă referiţi? Unde numără doamna Anastase? Doamna Anastase poate să numere în aşa fel încât să se ridice imunitatea”.

El a adăugat că, pe de altă parte, în PDL şi în UNPR „furtul” este motiv de a fi promovat, astfel că „nu se atinge nimeni de Boldea”. „Pe de altă parte, în PDL şi în UNPR, dacă furi şi dacă eşti corupt, e motiv să fii promovat. Nu cred că se va atinge nimeni de Boldea”, a afirmat Ponta.

Preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat, luni, că în coaliţie s-a discutat despre faptul că a fost trimisă solicitarea de către Parchetul ICCJ pentru percheziţie şi arestare în cazul Boldea, urmând ca marţi „să se tranşeze cel mai probabil prin vot” în Parlament.

Procurorul general, Codruţa Kovesi, a solicitat ministrului Justiţiei încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a deputatului Mihail Boldea, cercetat de procurorii DIICOT pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune.

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Galaţi au solicitat procurorului general al României, Codruţa Kovesi, să facă demersurile necesare pentru obţinerea avizului în vederea formulării cererii de percheziţie domiciliară, reţinere şi arestare a deputatului Mihail Boldea.

Potrivit articolului 72 din Constituţie, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul Justiţiei.

Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.

Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

Cererea, împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.

În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere. Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.

Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Situaţia va fi adusă de îndată la cunoştinţă ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei.