Ucraineanul Igor Pedin, 61 de ani, a trecut prin iadul din Mariupol, apoi prin tot teritoriul ocupat de forţele armate ruse, până a ajuns în oraşul Zaporizhzhia, aflat sub controlul militarilor ucraineni, la 225 de kilometri distanţă de punctul de plecare.

Atât de impresionantă a fost aventura prin care a trecut Igor, încât în una dintre serile de pe drum, când a trecut printr-un punct de control rusesc, soldaţii ruşi s-au adunat în jurul său să-i asculte povestea şi chiar i-au dat ţigări pentru a-şi continua drumul, urându-i succes. Igor recunoaşte astfel că porecla „ucraineanul invizibil” nu este chiar excată, dar spune cu lacrimi în ochi că a fost foarte norocos.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Șeful de Stat Major al armatei germane trage un semnal de alarmă! ...

Israelul a lansat un atac în Iran. Explozie, auzită în apropierea ...

Ucraineanul îşi aminteşte că a luat decizia de a pleca de acasă pe 20 aprilie, când ruşii preluaseră controlul părţii de oraş în care locuia şi mergeau din casă în casă executând foc de voie. Igor spune că oricum nu mai avea pentru ce să stea, peisajul fiind unul dezolant, cu morţi care erau adunaţi în grămezi pe străzi, iar rezervele de apă şi alimente fiind deja epuizate.

Citeşte şi: Povestea emoţionantă a unui băiat de 11 ani, care are grijă de mama și de sora lui, rămase fără picioare după ce ruşii au bombardat gara din Kramatorsk

Ultima parte a drumului său, Igor a parcurs-o cu un camion.

„A apărut un camion pe drum şi i-am făcut semn, strigând „sunt din Mariupol”. Şoferul a oprit şi a deschis portiera. Am mers două ore pe drumuri încâlcite, niciodată nu m-aş fi descurcat pe acolo pe jos. Nu am vorbit nimic tot drumul. Când ajungeam la puncte de control, şoferul le spunea soldaţilor din Doneţk doar două cuvinte şi era lăsat să treacă. M-a lăsat în centrul oraşului Zaporizhzhia, lângă un cort cu voluntari. Deşi nu am vorbit deloc, când am coborât mi-a dat 1.000 de hrivne (n.r. aproximativ 30 de euro) şi mi-a urat succes. A înţeles totul, ce altceva era de zis?”, povesteşte Igor pentru The Guardian.

„Ucraineanul invizibil” povesteşte cum s-a încheiat aventura sa, în cortul din Zaporizhzhia.

„Am intrat în cortul plin de voluntari şi o femeie m-a întrebat dacă am nevoie de ajutor. Am tăcut puţin, apoi am spus că da. M-a întrebat de unde vin şi i-am spus că din Mariupol. A ţipat „din Mariupol!?”. A ţipat la toată lumea din cort „hei, bărbatul ăsta a venit pe jos din Mariupol!”. Toată lumea s-a oprit şi s-a uitat spre mine. Bănuiesc că ăsta a fost momentul meu de glorie.”, îşi încheie Igor Pedin incredibila poveste.

Citeşte şi: Scene de Cascadorii Râsului. Separatiştii pro-ruşi din Ucraina au tras o rachetă spre un turn de comunicaţii, dar au ratat ţinta şi firul rachetei s-a prins în cabluri VIDEO