Marius Vasile s-a născut în 1982 într-o familie de etnie romă din Filiaşi, scrie gds.ro. A avut o copilărie cu multe neajunsuri şi s-a confruntat mereu cu prejudecăţile celor din jur şi cu discriminarea. Povestea lui a apărut în cotidianul Gazeta de Sud încă din anul 2006, când unul dintre redactori l-a întâlnit la biblioteca Universităţii din Craiova.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Florin a murit într-un accident chiar de ziua lui. Tânărul ...

Rezultate Loto 28 aprilie 2024. Numere Loto 6/49 şi Joker

Era student în anul II la Facultatea de Drept. Nu a ezitat nici o clipă să spună cine este şi ce îşi doreşte. „Nu mi-e ruşine că sunt de etnie romă. Important este că vreau să-mi depăşesc condiţia, să mă depăşesc pe mine şi să lupt cu toate forţele pentru un trai mai bun. Sunt unii care mă iau peste picior şi mă jignesc, dar am învăţat să trec cu vederea”, spunea, la numai 23 de ani, Marius Vasile.

Pe atunci, îşi dorea să ajungă magistrat. Stătea mult în biblioteca Universităţii pentru a se putea concentra să studieze. Era locul unde îşi găsea materialele şi pe timp de iarnă era şi locul unde avea căldura ce-i lipsea acasă.

A ajuns profesor în loc de magistrat

Timpul a trecut şi Marius Vasile şi-a urmat destinul şi a ajuns profesor. A intrat în învăţământ, în urmă cu cinci ani, şi nu oricum, ci remarcat pentru rezultatul său la examenul naţional de titularizare. Inspectorul pentru romi, Lucian Cherata, îşi aminteşte şi acum de întâlnirea cu Marius. „A venit la mine în urmă cu cinci ani şi mi-a povestit că este absolvent de Drept şi că provine dintr-o familie foarte săracă. M-a impresionat vocabularul lui ales. Era diferit, se vedea că este un om cult. L-am sfătuit să susţină examenul pentru a obţine ore în învăţământ la şcolile cu elevi de etnie romă. A luat o notă foarte mare – 9,80 – şi a fost repartizat la Şcoala Mârza, de care s-a şi ataşat foarte mult. Experienţa examenului a repetat-o aproape anual şi de fiecare dată a obţinut note foarte mari şi a avut posibilitatea să predea la şcoli din oraş. A refuzat însă şi a cerut să meargă la Mârza pe 15 ore, iar până la o normă întreagă a mai primit câteva ore la Liceul din Filiaşi”, a mărturisit inspectorul şcolar. Reuşita lui Marius de a-şi depăşi condiţia, fiind crescut într-o familie foarte săracă, a devenit cunoscută în rândul localnicilor din Filiaşi, mai ales că s-a întors la liceul la care a studiat, pentru a pune şi el umărul la educarea tinerei generaţii. „Preda de doi ani la liceul nostru. Avea trei-patru ore de cultură civică şi era un cadru didactic foarte bine pregătit. De câte ori a avut inspecţii la clasă, profesorii care l-au asistat au plecat cu impresii foarte bune despre activitatea lui. Era un om liniştit, care îşi vedea de treaba lui”, a mărturisit Ilie Pârvu, directorul Liceului „Dimitrie Filişanu” din Filiaşi. Marius a devenit astfel coleg cu cei care l-au ajutat să înveţe. „Am fost mândră să îl văd în cancelaria şcolii”, a spus Iuliana Gheorghe, profesoară de matematică.

Muncea şi după program

Colegii de cancelarie ştiau despre Marius că nu are o situaţie materială prea bună, dar că depune eforturi pentru a-şi îndeplini visul de a avea casă. Până atunci, a ales să locuiască într-o rulotă de pe strada Morii din Filiaşi, plasată la numărul 53, loc despre care aceştia au aflat după ce el a decedat. „Luni, când l-au găsit mort, am aflat unde locuia. Nu am ştiut care era situaţia lui reală”, a spus directorul liceului. Tot ce se ştia la nivelul unităţii de învăţământ era că îşi luase un teren pentru casă şi că mai muncea şi în afara programului de la şcoală pentru a face rost de bani să-şi ridice o cameră. „Terenul îl luase la Tatomireşti şi muncea mult să strângă bani ca să-şi ia materiale pentru construcţie. Muncea pe la localnici contra cost, mai vindea şi produse cosmetice. Dar nu ştiam că stă într-o rulotă. Am aflat după incident că s-a rupt de familia sa, care, şi aşa, avea o casă destul de modestă. Probabil că la mijloc au fost alte probleme despre care nu am idee, pentru că nu povestea aspecte din familie. Se jena oarecum să discute despre aşa ceva”, a mai spus Iuliana Gheorghe.