Parchetul General, despre modificările legilor justiţiei: Conţin necorelări şi lacune şi nu induc stabilitate în sistemul judiciar

Parchetul General a transmis, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, un punct de vedere cu privire la propunerile de modificare a legilor justiţiei.

”Punctul de vedere rezultat în urma consultării procurorilor este de respingere în bloc a proiectelor în discuţie”, anunţă Parchetul General.

Potrivit procurorilor, propunerile legislative ”nu sunt fundamentate pe un studiu de impact şi pe o consultare prealabilă a magistraţilor, conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar din România”.

”Expunerea de motive face trimitere la necesitatea punerii în concordanţă a legilor justiţiei cu anumite decizii ale Curţii Constituţionale, însă trebuie menţionat că aceste iniţiative, în loc de a propune modificări punctuale, adaugă la lege, cu consecinţa unor schimbări radicale a arhitecturii  sistemului judiciar”, se arată în documentul transmis CSM.

Alte articole

Călin Georgescu riscă închisoare de la 10 la 20 de ani după ce i-a fost schimbată încadrarea din martor în inculpat. Fostul candidat este cercetat pentru instigare împotriva ordinii constituționale în dosarul lui Horațiu Potra

A minţit Dragoş Anastasiu că a avut dosar deschis in personam? O cunoscută jurnalistă susţine că Parchetul General îl contrazice pe vicepremierul demisionar

Procurorii apreciază că se impune dezbaterea acestor iniţiative în procedură obişnuită şi nu în procedura de urgenţă, pentru a avea timpul necesar avizării de Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unei analize  temeinice  a acestora şi după consultarea tuturor instituţiilor judiciare.

Parchetul General reaminteşte că, potrivit Constituţiei, pentru coduri sau alte legi de importanţă deosebită termenul în care trebuie să se pronunţe prima Cameră sesizată este de 60 de zile.

”Iniţiativele legislative ale Camerei Deputaţilor vor influenţa negativ cariera şi activitatea profesională a judecătorilor şi procurorilor şi vor produce dezechilibre în funcţionarea instanţelor şi parchetelor”, mai spun reprezentanţii Parchetului General.

Potrivit acestora, propunerea de modificare a Legii nr. 304/2004 referitoare la înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori  în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ”nejustificată şi nesusţinută de măsuri privind resursa umană”.

”Astfel, se poate constata că nu există alte categorii profesionale care să aibă un organ de anchetă specializat dedicat. Prin înfiinţarea acestei direcţii se creează falsa impresie că la nivelul acestei categorii socio-profesionale există un fenomen infracţional de o asemenea amploare încât să justifice tratarea magistraţilor în mod diferit în cazul încălcării legislaţiei penale”, mai spun procurorii, care precizează că în anul 2015 au fost trimişi în judecată 16 magistraţi, în anul 2016 un număr de 18 magistraţi, iar în anul 2017 un număr de 5 magistraţi.

De asemenea,  potrivit Parchetului General, prerogativa ministrului justiţiei de a propune atât procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorii şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, cât şi procurorii şefi de secţie ai respectivelor structuri, pe de o parte, ” politizează sistemul judiciar”, iar pe de altă parte, ”goleşte de conţinut posibilitatea procurorului general de a-şi realiza propriul plan managerial”.

Totodată, dispoziţiile criticate contravin recomandările Comisiei Europene exprimate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare de asigurare a independenţei justiţiei prin proceduri de numire a procurorilor cât mai transparente şi bazate pe merit, după modul celor utilizate pentru numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

”Propunerile legislative formulate de Camera Deputaţilor eludează, în fapt, votul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, al corpului magistraţilor şi al societăţii civile, precum şi întregul proces legislativ de modificare a legilor justiţiei început de Ministerul Justiţiei, în condiţiile în care nu se respectă standarde de eficienţă şi transparenţă, prin posibilitatea unor dezbateri reale şi constructive”, mai transmit reprezentanţii Parchetului General.

Şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au anunţat, miercuri, că ”se impune o poziţie fermă, de respingere în bloc a proiectelor pentru completarea şi modificarea legilor justiţiei”.

De asemenea, Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), care s-a întrunit marţi, s-a pronunţat împotriva modificărilor propuse la legile justiţiei, invocând, între altele, absenţa unei expuneri de motive consistente şi incoerenţa procesului de dezbatere şi consultare profesională a magistraţilor cu privire la normele-cadru care le reglementează activitatea.