Precizări ale Ministerului Justiţiei în legătură cu amenda primită de România de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Potrivit ministerului, Directiva trebuia transpusă în legislaţia naţională a României până la data de 26 iunie 2017.

La data de 31.05.2018, proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost aprobat de Guvern şi a fost înaintat către Parlamentul pentru dezbatere în procedură de urgenţă.

Proiectul de lege a fost adoptat, cu amendamente, de Senat, la data de 24.09.2018 şi de către Camera Deputaţilor la data de 24.10.2018, iar după reexaminare a fost adoptat de Senat în data de 18.03.2019 şi de către Camera Deputaţilor în data de 26.06.2019.

Legea a fost promulgată de către preşedintele României, devenind Legea nr.129/2019.

Alte articole

Românii s-ar putea trezi cu Poliția sau Pompierii la ușă. Ce trebuie să facă pentru a nu fi aspru amendați

În goana pentru a pune pe masa familie cozonaci de Paște, o șoferiță a fost amendată cu 1.800 de lei. Pentru ce au sancționat-o polițiștii

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a anunţat joi că a amendat România şi Irlanda cu 3 milioane de euro şi respectiv cu 2 milioane de euro pentru întârzierea şi aplicarea incompletă a Directivei privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului.

Astfel, România este obligată la plata unei sume forfetare în cuantum de 3 milioane de euro, în timp ce Irlanda are de achitat 2 milioane de euro.

Directiva 2015/8491 urmăreşte să prevină utilizarea sistemului financiar al Uniunii Europene în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului. Statele membre trebuiau să transpună această directivă în dreptul lor naţional până la 26 iunie 2016 şi să informeze Comisia Europeană cu privire la măsurile adoptate în această privinţă.

La 27 august 2018, executivul european a sesizat Curtea cu două acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, considerând că România, pe de o parte, şi Irlanda, pe de altă parte, nu au transpus în mod complet Directiva 2015/849 în termenul stabilit în avizele motivate respective şi nici nu au comunicat măsurile naţionale de transpunere corespunzătoare.

Prin două hotărâri pronunţate în Marea Cameră la 16 iulie 2020, Curtea a admis acţiunile introduse de Comisie. Astfel, Curtea a constatat, în primul rând, că, la expirarea termenului care le fusese stabilit în avizul motivat, România şi Irlanda nici nu adoptaseră măsurile naţionale de transpunere a Directivei 2015/849, nici nu comunicaseră Comisiei asemenea măsuri şi că, prin urmare, acestea nu şi-au îndeplinit obligaţiile care le revin în temeiul directivei respective.

Curtea a concluzionat că neîndeplinirea obligaţiilor de către România şi de către Irlanda a durat ceva mai mult de doi ani.

Citeşte şi: Iohannis, la reuniunea extraordinară a Consiliului European: Pentru România este o şansă mare să obţinem o finanţare consistentă