Prefectul Capitalei a fost audiat de procurorii militarii din cadrul Parchetului General în dosarul deschis ca urmare a evenimentelor violente din Piaţa Victoriei din data de 10 august 2018. Ordinul pe care l-a semnat privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august „respectă în totalitate legislaţia în vigoare”, a declarat Speranţa Cliseru, la ieşirea din sediul Parchetului General. Speranţa Cliseru a mai spus că are calitatea de martor în acest dosar.

„M-am prezentat de bună credinţă, ca orice cetăţean. Am dat dat lămuririle necesare cu privire a împrejurările în care m-am aflat în acea zi. Tot ce s-a întâmplat. Am calitatea de martor în dosar, nu am venit cu avocatul. Aş vrea să fac câteva lămuriri. Eu vreau să vă asigur că am respectat legea cu stricteţe, contrar a ceea ce s-a încercat sau vehiculat în spaţiul public. Nu înţeleg de ce au vrut alţii să denigreze instituţia prefectului, noi nu facem politică, noi respectăm legea prefectului. Să aveţi încredere că noi respectăm legea. Nu pot detalia sau explica modul în care alte instituţii au acţionat. Eu vorbesc doar despre mine. Am respectat legea şi acel ordin de intervenţie respectă legislaţia în vigoare. V-am răspuns că a fost legea respectată”, a declarat Speranţa Cliseru, la ieşirea de la Parchetul General, unde a fost audiată câteva ore în dosarul violenţelor din Piaţa Victoriei.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Traian Băsescu îl face praf pe Mircea Geoană. Îi pune la ...

Gabriela Firea, dezvăluiri despre cursa electorală. „S-a ...

Întrebată de jurnalişti la ieşirea de la Parchetul General dacă a urmărit din Piaţa Victoriei evoluţia evenimentelor din 10 august, prefectul Capitalei a spus că nu a fost în Piaţa Victoriei: „Nu, nu am fost în piaţă”.

De asemenea, întrebată dacă s-a bazat doar pe informaţiile jandarmilor sau a văzut cu ochii săi ce se întâmplă, Speranţa Cliseru a spus că nu, pentru că nu a fost acolo: „Nu, nu am văzut cu ochii mei pentru că nu am fost în piaţă”.

Afirmaţiile prefectului Capitalei sunt în contradicţie cu declaraţiile ministrului de Interne Carmen Dan şi ale coordonatorului intervenţiei jandarmilor, Laurenţiu Cazan, care au spus că Speranţa Cliseru a fost în punctul de comandă din Piaţa Victoriei de la ora 16.00.

„Ora 13.55 – operaţionalizarea punctului de comandă din Piaţa Victoriei. La acel moment existau două grupuri restrânse de protestatari, unul în Piaţa Universităţii şi altul în Piaţa Victoriei. La momentul instituirii, dispozitivul a fost unul defensiv, jandarmii având ţinută de serviciu, cu mânecă scurtă, fără căşti pe cap şi echipamente de protecţie. Nu a existat astfel nicio intenţie de intimidare sau provocare din partea jandarmeriei. Ora 16.00 – în punctul de comandă s-au prezentat prefectul Capitalei şi unul dintre viceprimarii Primăriei municipiului Bucureşti. Ora 16.22 – apar primele manifestări violente. Are loc forţarea cordonului de jandarmi şi se încearcă intrarea în curtea Guvernului României”, a declarat Carmen Dan duminică, atunci când a prezentat cronologia evenimentelor la mitingul din 10 august din Piaţa Victoriei.

Acelaşi lucru l-a spus şi unul dintre coordonatorii jandarmilor, Laurenţiu Cazan.

„În permanenţă am fost în contact cu toate autorităţile publice, inclusiv cu prefectul, care a fost prezent la faţa locului de la ora 16.00. (…) În momentul în care am văzut că lucrurile încep să degenereze, că presiunea este crescută, am discutat personal cu prefectul şi i-am spus că dacă lucrurile vor degenera (…) vom ajunge la restabilirea ordinii publice în zonă, dânsa a spus că este pregătită să intervenim pentru restabilirea ordinii publice (…) Am fost la faţa locului împreună tot timpul şi atunci s-a luat decizia de a avea un ordin de restabilirea ordinii publice. Lucrurile despre care vă povestesc au fost în jurul orei 20.00”, a declarat Cazan, la TVR.

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, Marius Militaru, preciza, a doua zi după violenţele din Piaţa Victoriei, că la ora 23.11 prefectul Capitalei a emis ordin ca Jandarmeria să acţioneze în forţă, iar din acel moment şi până la ora 02.00 s-au luat măsuri astfel încât să fie evacuată zona.

El a susţinut că în primă fază jandarmii au acţionat cu gaze lacrimogene, iar după ce violenţele s-au înteţit, aceştia i-au somat pe protestatari cu trei semnale luminoase care anunţau intervenţia în forţă a jandarmilor, pentru atenţionarea oamenilor de a evacua zona şi pentru avertizarea celor care se manifestau violent. Ulterior, pentru că nu s-a renunţat la violenţe, prefectul a semnat ordinul de intervenţie în forţă a jandarmilor, la ora 23.11.

Incidente extrem de violente au avut loc în 10 august la mitingul diasporei din Piaţa Victoriei, la care au luat parte zeci de mii de oameni, iar peste 400 de persoane au fost rănite.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, printr-un comunicat de presă emis în data de 21 august, că în cadrul anchetei având ca obiect „cercetarea incidentelor violente petrecute cu ocazia manifestației din Piața Victoriei din București, au fost efectuate următoarele activități:

• În dosarul preluat de către Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție numărul plângerilor penale înregistrate a ajuns la 386, fiind efectuate în continuare activități privind identificarea persoanelor care au fost implicate în comiterea violențelor.
• În dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de trei inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj și tulburarea ordinii și liniștii publice (pentru doi dintre aceștia) și respectiv nerespectarea regimului armelor și munițiilor, în forma sustragerii unei arme (pentru cel de-al treilea). Cercetările continuă cu inculpații aflați în stare de arest preventiv.
• La Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București au fost înregistrate 22 de dosare penale, într-unul dintre acestea fiind începută urmărirea penală in personam, pusă în mișcare acțiunea penală și dispusă, totodată, măsura preventivă a controlului judiciar față de un inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și ultraj. În celelalte 21 de dosare a fost începută urmărirea penală in rem sub aspectul săvârșirii uneia sau unora dintre următoarele infracțiuni: ultraj (17 cauze), lovire sau alte violențe (o cauză), distrugere (o cauză), instigare publică (o cauză), incitare la ură sau discriminare (o cauză), tulburarea ordinii și liniștii publice (o cauză), furt calificat (o cauză) și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase (o cauză)”.