Presa străină despre alegerile prezindențiale din România. BBC: Rezultatul este aşteptat cu nervozitate la Washington, Kiev şi Moscova

Alegerile prezidențiale din România sunt dezbătute și de presa străină. Jurnaliștii BBC notează că românii vor încerca din nou să aleagă duminică un nou preşedinte, la şase luni după ce prima încercare s-a încheiat cu scandal şi confuzie.

Alegerile prezidențiale din România, în presa străină. BBC: Românii din diaspora ar putea influența rezultatul votului

Alegerile prezindențiale din 4 mai au loc la șase luni după ce CCR a anulat primul tur din 2024, atunci când Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc. Rezultatul a fost anulat din cauza unor acuzaţii de fraudă în campanie şi de interferenţă rusă.

Vicepreşedintele american JD Vance a criticat dur România, în luna februarie, pentru această decizie, provocând o undă de şoc în mediul politic românesc, care se bazează foarte mult pe relaţia sa specială cu SUA. Cu toate acestea, lui Georgescu i s-a interzis să participe la reluarea alegerilor de astăzi.

Citește și ALEGERI PREZIDENȚIALE 2025. Prezenţă masivă la vot în Diaspora. Aproape 400.000 de alegători au votat în primele două zile ale alegerilor prezidenţiale

Alte articole

Elena Lasconi, prima reacție după rezultatul dezastruos la alegerile prezidențiale: „Ne putem aștepta la diferențe după exit poll-uri”

Ilie Bolojan, mesaj pentru toţi românii în a doua zi de Paşte: „Ţara nu se schimbă doar din București” VIDEO

Aceste alegeri opun un naţionalist, George Simion, liderul Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), împotriva a trei centrişti: popularul primar al Bucureştiului Nicuşor Dan; Crin Antonescu, un liberal care reprezintă coaliţia de guvernare social-democrată şi naţional-liberală; şi Elena Lasconi, o independentă.

Alţi şapte candidaţi sunt înscrişi pe buletinul de vot. Dacă niciun candidat nu obţine peste 50% din voturi, pe 18 mai va avea loc un tur de scrutin între primii doi candidaţi.

„Aceste alegeri nu sunt despre un candidat sau altul, ci despre fiecare român care a fost minţit, ignorat, umilit şi care încă are puterea să creadă şi să ne apere identitatea şi drepturile”, a postat Simion vineri pe X.

Sondajele de opinie – de notorietate nesigure în România – sugerează că el se va clasa pe primul loc astăzi, apoi va avea de înfruntat o competiţie dificilă cu Nicuşor Dan sau Crin Antonescu în turul doi.

Rezultatul este aşteptat cu nervozitate în capitalele europene, la Washington, Kiev şi Moscova, notează BBC. România este o rută importantă de tranzit pentru sistemele de armament şi muniţie către Ucraina. Ţara are un scut american antirachetă la Deveselu şi trei baze aeriene importante de la care NATO efectuează misiuni de poliţie aeriană până la graniţa dintre Ucraina şi Moldova şi deasupra Mării Negre.

Citește și Alegeri prezidențiale 2025. Românii își votează duminică președintele. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7.00

Ucraina exportă 70% din grânele sale pe coasta Mării Negre, prin apele teritoriale româneşti, către Istanbul. Marina română demină aceste ape, iar forţele aeriene române antrenează piloţi ucraineni să piloteze avioane F-16. Administraţia Trump îşi reevaluează angajamentul faţă de România. Un acord de scutire de vize a fost anulat brusc în ajunul alegerilor.

„Uitaţi de orice alt ajutor pentru Ucraina dacă Simion devine preşedinte”, spune George Scutaru, expert în securitate la New Strategy Center din Bucureşti.

În calitate de şef al Consiliului Naţional de Securitate, preşedintele poate avea drept de veto asupra oricărei decizii şi are o influenţă puternică asupra politicii de securitate. Dar Scutaru îşi exprimă „optimismul prudent” că unul dintre centrişti va câştiga turul doi.

Mulţi dintre românii din diaspora – un milion sunt înscrişi pe listele electorale – au votat deja, în special în Spania, Italia, Germania şi Marea Britanie. Ei sunt invizibili în sondajele de opinie şi ar putea influenţa cu uşurinţă rezultatul final, subliniază BBC.

AFP: Alegeri cu repetiţie în România, cu extrema dreaptă favorită în scrutinul prezidenţial

Și jurnaliștii de la AFP notează că alegerile din 4 mai au loc la șase luni de la anularea primului tur al alegerilor.

”Românii se întorc duminică la urne, cu o posibilă nouă victorie a extremei drepte în vizor”, relatează AFP.

Campanie pe reţelele de socializare, furie şi deziluzie în rândul unei părţi a populaţiei, un număr mare de alegători indecişi: ingredientele sunt aceleaşi ca pe 24 noiembrie, când candidatul critic la adresa UE şi NATO, Călin Georgescu, a ieşit surprinzător învingător.

Exclus din alegeri de Curtea Constituţională ca urmare a suspiciunilor de ingerinţă rusă, acesta a fost înlocuit între timp de o figură consacrată a extremei drepte româneşti, George Simion.

Cu aproximativ 30% din voturi, potrivit unor sondaje care trebuie tratate cu grijă, George Simion, 38 de ani, îşi etalează tinereţea, retorica suveranistă şi stăpânirea platformei TikTok pentru a spera să-l răzbune pe aliatul său de acum, Georgescu.

„De data aceasta, le vom fura turul al doilea”, a promis el.

Deşi deputatul se declară „mai moderat” şi neagă orice înclinaţie spre Rusia, el împărtăşeşte aceeaşi aversiune faţă de „birocraţii de la Bruxelles”, acuzându-i fără dovezi că au intervenit în procesul electoral, şi promite să redea „demnitatea” unei Românii care a fost prea adesea dispreţuită.

Pe pieţe sau în străinătate pentru a convinge diaspora numeroasă, acest fan al lui Donald Trump se visează „preşedinte MAGA” (Make America Great Again), un slogan afişat uneori pe şepcile sale.

Această abordare o atrage pe Stela Ivan, 67 de ani, care „speră din toată inima” că va câştiga.

După decenii dominate de aceleaşi partide politice, la putere de la sfârşitul comunismului, George Simion ar aduce „schimbarea” şi i-ar aduce înapoi pe fiii ei care au plecat să trăiască în Spania, a spus ea după ce l-a salutat călduros la trecerea sa prin oraşul Alexandria, la două ore de Bucureşti.

„Vrem pe cineva care să apere interesele românilor în Uniunea Europeană”, a adăugat Eugenia Niculescu, 65 de ani, care, cu o pensie de doar 300 de euro pe lună, se luptă să-şi plătească medicamentele şi facturile într-o ţară afectată de inflaţie.

În faţa lui George Simion, trei pretendenţi pot avansa în turul al doilea, programat pentru 18 mai.

Candidatul coaliţiei proeuropene la putere, Crin Antonescu, oferă „stabilitate”. Primarul general al Bucureştiului, Nicuşor Dan, promite să combată „corupţia” şi „aroganţa” clasei politice. Iar mai în spate, fostul premier social-democrat Victor Ponta mizează pe un discurs cu accente trumpiene.

„Cursa a devenit foarte strânsă”, a declarat pentru AFP Remus Ştefureac, directorul institutului de cercetare INSCOP. „Fiecare dintre cei patru poate pretinde postul de preşedinte”.

Dar, în opinia sa, orice se poate întâmpla: campania pe internet „alimentată cu steroizi”, atacurile verbale şi juridice din ultima linie dreaptă şi „numărul mare de indecişi” pot „răsturna complet” previziunile.

În orice caz, în urma anulării alegerilor, o decizie rară în cadrul UE, scrutinul va fi urmărit îndeaproape.

Mii de persoane au manifestat în ultimele luni pentru a denunţa „o lovitură de stat”. Statele Unite au intervenit şi ele, vicepreşedintele JD Vance cerând ca vocea unui popor redus la tăcere „pe baza celor mai mici suspiciuni ale unei agenţii de informaţii” să fie auzită, scrie News.

Autorităţile, care au intensificat măsurile preventive şi cooperarea cu reţeaua TikTok, implicată în toamnă, afirmă că au „învăţat lecţiile” din acest fiasco şi se angajează să organizeze „alegeri corecte şi transparente”.