Preşedintele CEDO recomandă Guvernului eliberări condiţionate şi reduceri de pedepse pentru rezolvarea problemei închisorilor

Guido Raimondi a declarat vineri, în discursul său de la începutul de an judiciar, că în cazul României numărul plângerilor privind condiţiile de detenţie a crescut cu 108% în 2016 şi a recomandat luarea unor măuri la nivel naţional privind înlăturarea supraaglomerării din închisori. Raimondi este de părere că exemplul Italiei, care a luat măsuri printre care şi o lege a graţierii, este unul bun de urmat de guvernele din România sau Ungaria, care se confruntă, de asemenea, cu o creştere a numărului de plângeri privind condiţiile de detenţie

„În Ungaria şi România numărul cazurilor a crescut cu 95% respectiv 108% în 2016, această situaţie vizând cauze legate de condiţiile de detenţie. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru că au intrat sub incidenţa Articolului 3 din Convenţie, dar sunt cazuri care se repetă, ceea ce reflectă dificultăţi sistemice şi structurale şi cer găsirea unor soluţii interne. Totuşi, suntem cu toţii conştienţi că nu există un leac miraculos imediat pentru aceste situaţii, nici în ţara vizată, pentru care rezolvarea acestor probleme implică măsuri politice şi bugetare considerabile, nici la Strasbourg. În domeniul penitenciarelor, Curtea defineşte principii care au fost stipulate clar în decizia din cazul Muršić din 2016. Pe baza acestor principii se diagnostichează o situaţie dintr-un stat membru. Totuşi, repet, o soluţie trebuie găsită la nivel naţional. Acest lucru este posibil, aşa cum a demonstrat exemplul Italiei, în cazul căreia numărul cazurilor a fost mai mult decât înjumătăţit în ultimii doi ani şi jumătate. Acesta este rezultatul politicii Guvernului Italian, în primul rând ca răspuns la hotărârea-pilot Torreggiani, care viza supraaglomerarea din închisori, şi, în al doilea rând, cu privire la durata proceselor. Aceasta arată că acolo unde Guvernul are voinţa de a rezolva o situaţie şi ia măsurile necesare, rezultatele se văd rapid„, a declarat Guido Raimondi.

Modelul „Închisori goale” al Italiei

Italia a adoptat o serie de măsuri, printre care şi o lege de graţiere, prin care unii deţinuţi au beneficiat de o reducere de până la 2000 de zile de detenţie. Alte măsuri au vizat îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare şi acordarea unor compensaţii financiare mai mici decât cele care puteau fi obţinute la CEDO.

In cauza Torreggiani si altii vs Italia, CEDO a stabilit ca spatiul de 3 mp care revine unui detinut incalca standardele, recomandarile Comisiei pentru Preventia Torturii fiind de minim 4 mp de persoana. La lipsa spatiului s-au adaugat conditiile proaste constatate de CEDO, cum ar fi lipsa apei calde pentru lungi perioade precum si iluminare si ventilare indadecvata in inchsioarea din Piacenza.

Alte articole

Monica Macovei, învinsă la CEDO. Rămâne bună de plată pentru nereguli de la alegerile prezidențiale

Motivul incredibil pe care Vlad Pascu îl invocă la CEDO, încercând să scape de închisoare după ce a omorât doi tineri în stațiunea 2 Mai

Curtea de la Strasbourg a mai constatat ca supraaglomerarea este o problema structurala in Italia, dat fiind si cele cateva sute de de plangeri la Curte in care se ridica aceeasi problema a incompatibitatii conditiilor de detentie cu Articolul 3 al Conventiei. Curtea a stabilit ca Guvernul trebuie sa remedieze problema, intr-un an de la ramanerea definitiva a deciziei, sau sa adopte o combinatie de masuri care sa redreseze problema supraaglomerarii din inchisori. CEDO a condamnat statul italian sa le plateasca petentilor din cauza Torreggiani daune morale totale care se ridica la circa 100.000 de euro.

Un an mai tarziu de la pronuntarea sentintei pilot in cauza Torreggiani, CEDO a constatat ca statul italian a adoptat o serie de masuri pentru a rezolva problema supraaglomerarii inchisorilor. Intre acestea s-au numărat decretul „Inchisori Goale”, prin care a gratiat pana la 2000 zile inchisoare pentru fiecare condamnat din penitenciare, plata unor compensatii financiare, utilizarea alternativelor la detentie si reducerea sentintelor in cazul infractiunilor minore. „Renovarea inchisorilor existente si constructia altora noi au crescut numarul locurilor disponibile si permit o mai buna distributie a detinutilor”, se arata intr-un comunicat al Curtii din septembrie 2014. Iar in privinta compensatiilor financiare oferite de statul italian, acestea nu se aplica automat tuturor detinutilor, ci acestia trebuie sa le solicite invocand conditiile proaste de detentie, acolo unde e cazul.

Prin decretul „Închisori goale” s-a mai stabilit eliberarea anticipata decisa de judecatori pentru aproximativ 1700 de detinuti, prin reducerea pedepselor cu 75 de zile pentru fiecare 6 luni petrecute in inchisori in cazul prizonierilor cu buna purtare. Alte masuri au fost eliberarea conditionata cu un plafon ridicat la 4 ani de inchisoare ramasi si eliberarea conditionata speciala pentru dependentii de droguri si alcool cu conditia petrecerii unei perioade de probatiune in centre de reabilitare.