Preşedintele Donald Trump anunţă retragerea SUA din tratatul privind forţele nucleare intermediare cu Rusia

Tratatul INF a fost semnat în 1987 de preşedintele SUA Ronald Reagan şi de liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, iar ulterior preluat de Rusia, ca succesoare a URSS.

Aflat în Nevada, în campanie pentru alegerile parţiale pentru Congresul SUA, Trump a declarat presei, referitor la INF: „Vom rezilia tratatul şi ne vom retrage”. Întrebat de ziarişti ce consecinţe practice va avea decizia, el a răspuns: „Va trebui să dezvoltăm aceste arme”.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, a plecat spre Moscova, pentru a discuta decizia preşedintelui.

O sursă din ministerul de externe al Rusiei a declarat agenţiei TASS, preluată de DPA, că Statele Unite intenţionau de multă vreme să denunţe tratatul şi că „au erodat intenţionat şi treptat baza contractuală”. Aceeaşi sursă a apreciat că decizia este în concordanţă cu politica SUA de „retragere din acordurile legale internaţionale care impun obligaţii egale tuturor partenerilor” şi se bazează pe „visul despre o lume unipolară” al americanilor.

Alte articole

Se schimbă banii! Inflaţia și războiul aduc pe piaţă cea mai mare bancnotă

Operațiunea Epic Fury, ziua 28. SUA suspendă 10 zile atacurile din Iran / Trump, informat de CIA că liderul suprem de la Teheran ar putea fi gay

Washingtonul şi Moscova s-au acuzat reciproc de multă vreme de încălcarea acordului INF, prin care sunt interzise rachetele nucleare şi convenţionale cu raze între 500 şi 5500 de kilometri, precum şi lansatoarele pentru aceste arme. Donald Trump a reluat sâmbătă această acuzaţie şi a adăugat: „Nu ştiu de ce preşedintele Obama nu a negociat sau nu s-a retras”.

În ceea ce priveşte INF, Washingtonul susţine că partea rusă a încălcat tratatul prin dezvoltarea rachetei de croazieră Novator 9M729 (cod NATO SSC-8), cu raza de 2600 de kilometri. Luna aceasta, Alianţa Nord-Atlantică a cerut Moscovei să reacţioneze la îngrijorarea provocată de această armă, iar ambasadoarea americană la NATO, Kay Hutchison, a avertizat că Statele Unite iau în considerare acţiuni militare pentru distrugerea rachetelor respective.

La rândul său, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că scutul anti-rachetă al NATO – care are componente şi în România, la baza de la Deveselu – ar putea fi folosit oricând şi pentru lansarea de rachete nucleare.

Un alt tratat ruso-american, cel împotriva rachetelor balistice (ABM), încheiat în 1972, a fost reziliat de SUA în 2002, pe motiv că împiedică dezvoltarea unor mijloace de apărare împotriva unor state-paria, cum ar fi Iranul şi Coreea de Nord.

Cel mai recent tratat legat de înarmare, START, din 2010, referitor al reducerea armamentului strategic, expiră în 2020.