Preşedintele Iohannis a participat la reuniunea Consiliului European de toamnă pe tema Brexit

Discuţiile şefilor de stat şi de guvern s-au concentrat pe procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, problematica migraţiei, securitatea internă UE şi aspecte legate de relaţiile externe ale Uniunii, se arată într-un comunicat al Administraţiei prezidenţiale.

În procesul de retragere a Marii Britanii din UE, în ciuda negocierilor intense, acordul de retragere nu a fost finalizat până la acest moment. Şefii de stat şi de guvern au reafirmat sprijinul faţă de negociatorul şef al Uniunii, susţinând în continuare toate demersurile sale pentru a încheia un acord de retragere, în cadrul definit de orientările aprobate de Consiliul European. De asemenea, în cadrul discuţiilor a fost reiterată determinarea de a păstra unitatea celor 27 de state membre în această fază finală a negocierilor cu Marea Britanie. Totodată, a fost afirmată disponibilitatea de a convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European la momentul la care negociatorul şef va informa asupra unor progrese decisive în negocieri, precizează sursa citată.  

Discuţiile pe tema migraţiei s-au concentrat pe evoluţiile viitoare în direcţia întăririi cooperării cu statele terţe de origine şi de tranzit, în vederea dezvoltării unor parteneriate cuprinzătoare cu acestea şi au reconfirmat sprijinul pentru o abordare cât mai amplă a acestui fenomen. Pe dimensiunea internă a gestionării migraţiei, Preşedinţia austriacă a prezentat stadiul implementării concluziilor Consiliului European din iunie, se arată în comunicat.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa dialogului intensificat cu ţările de origine şi de tranzit ale migranţilor, cu scopul prevenirii fenomenului migraţiei ilegale la sursă şi combaterii traficului de persoane. Preşedintele României a subliniat importanţa pe care ţara noastră o acordă măsurilor de eficientizare a returnării persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală pe teritoriul statelor membre, exprimând susţinerea pentru adoptarea propunerii legislative aflate în negociere pe acest subiect, la acest moment.

Alte articole

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Decăderea lui Klaus Iohannis. Preşedintele care călătorea numai cu avion de lux şi se caza „pe opulenţă” a ajuns la coada măturii

De asemenea, Klaus Iohannis a reiterat susţinerea ţării noastre pentru eforturile de consolidare a agenţiilor europene de profil, inclusiv a Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, reamintind contribuţia semnificativă a României la activitatea acesteia din urmă.

În ceea ce priveşte securitatea internă, discuţiile liderilor au evidenţiat progresele realizate în acest domeniu şi necesitatea menţinerii unui ritm susţinut de implementare a măsurilor adoptate până în prezent. În context, a fost reiterată susţinerea pentru adoptarea rapidă a măsurilor legislative privind o gestiune integrată a sistemelor de securitate UE pentru a răspunde cât mai adaptat imperativului de securitate la nivel european.

Preşedintele României a reliefat importanţa implementării instrumentelor destinate unei mai bune cooperări şi coordonări la nivelul UE şi necesitatea continuării eforturilor pentru adoptarea cadrului legislativ privind interoperabilitatea. Totodată, Klaus Iohannis  a subliniat că prevenirea şi contracararea radicalizării şi a terorismului trebuie să rămână printre preocupările prioritare ale statelor membre şi a reafirmat sprijinul ţării noastre pentru demersurile şi eforturile în plan european pentru consolidarea rezilienţei Uniunii în faţa ameninţărilor hibride şi atacurilor cibernetice. În acest context, preşedintele României a susţinut avansarea discuţiilor privind propunerile recente ale Comisiei Europene vizând eliminarea conţinutului terorist online, precum şi pentru promovarea unui set de măsuri de răspuns la atacurile cibernetice.

În privinţa relaţiilor externe ale Uniunii, liderii europeni au convenit asupra importanţei implementării Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, precum şi asupra dorinţei de înregistrare a unor progrese substanţiale în implementarea obiectivelor în domeniul schimbărilor climatice la reuniunea COP24, de la Katowice, din 2 decembrie 2018.

În cadrul Summitului Euro în formula UE 27, şefii de stat şi de guvern au discutat despre stadiul negocierilor privind consolidarea Uniunii Economice şi Monetare în prezenţa preşedinţilor Eurogrupului, domnul Mário Centeno, şi Băncii Centrale Europene, domnul Mario Draghi. S-a făcut o trecere în revistă a paşilor întreprinşi de la Summitul din iunie 2018, cu accent pe reforma Mecanismului European de Stabilitate (ESM) şi pachetul privind reducerea riscurilor în sistemul bancar, în pregătirea unei discuţii mai extinse la viitorul Summit Euro din luna decembrie a acestui an.

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că procesul de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare este de interes pentru toate statele membre UE, generând un impact considerabil atât asupra statelor membre ale Zonei Euro, cât şi asupra celor care nu au aderat încă la aceasta şi a adăugat că România sprijină acest proces de consolidare şi urmăreşte îndeaproape dezvoltările şi iniţiativele legate de Zona Euro, având în vedere obiectivul ţării noastre de aderare la Zona Euro cât mai curând posibil.

Preşedintele României a subliniat nevoia promovării unei abordări unitare la nivelul Uniunii în deciziile legate de Uniunea Economică şi Monetară şi Uniunea Bancară, întrucât este esenţială aprofundarea convergenţei nu numai în interiorul Zonei Euro, ci în întreaga Uniune Europeană, în vederea consolidării unei Uniuni cât mai puternice şi coezive pentru viitor, se mai arată în comunicat.