Preşedintele Iohannis a sesizat CCR cu privire la legea care interzice referirile la identitatea de gen în şcoli şi universităţi

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială, legea contravine unor prevederi constituţionale referitoare la statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat.

„Considerăm că legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), alin. (4) şi alin. (5), referitoare la statul de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv la respectarea Constituţiei şi a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii în coroborare cu cele ale art. 32 privind asigurarea accesului la învăţătură şi cu cele ale art. 49 privind protecţia copiilor şi tinerilor, ale art. 20 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor internaţionale în materia drepturilor fundamentale ale omului, ale art. 29 privind libertatea conştiinţei, ale art. 30 alin. (1) şi alin. (2) referitoare la libertatea de exprimare şi la interzicerea cenzurii, ale art. 32 alin. (6) referitoare la autonomia universitară, precum şi ale art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării”, arată sesizarea şefului statului către CCR, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale emis vineri.

Pe 16 iunie, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind modificarea Legii educaţiei. Iniţiativa legislativă aparţine senatorului PMP Vasile-Cristian Lungu şi deputatului PMP Marius Paşcan. Proiectul a fost trimis la promulgare pe 22 iunie, conform News.ro.

Universitatea Bucureşti a reacţionat la decizia Parlamentului de a interzice referirile la identitatea de gen, precizând că hotărârea respectivă contravine unor drepturi fundamentale garantate de Constituţie şi de convenţiile internaţionale la care România este parte: libertatea de gândire şi de conştiinţă, libertatea opiniilor şi autonomia universitară. Universitatea Bucureşti a precizat că textul de lege nu are fundamentare ştiinţifică şi „reprezintă un exemplu flagrant de interferenţă în educaţia şi în exprimarea libere”.

Alte articole

Averile judecătorilor CCR. Câștiguri anuale de sute de mii de euro, proprietăți în străinătate și pensii cumulate cu salariile

România a plătit, în ultimii cinci ani, peste 7 miliarde de lei pe pensiile judecătorilor și procurorilor. Legea pensiilor magistraților este blocată la CCR

Citeşte şi: Iohannis sesizează CCR referitor la modificările aduse de Parlament privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi