Au fost decoraţi actorul Ion Dichiseanu, sculptorul Alexandru Ghilduş, istoricul Georgeta Filitti, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Paulina Popoiu, comisarul Sezonului cultural România-Franţa, Andrei Ţărnea, şi artistul plastic Henri Mavrodin.

„Sunteţi renumiţi pentru cercetarea izvoarelor trecutului, sunteţi iubiţi pentru împărtăşirea cu publicul a bogăţiei verbului şi a gestului scenic, sunteţi apreciaţi pentru măiestria culorii şi formei în pictură şi design. Vă doresc, doamnă Filitti, domnule Dichiseanu, domnule Mavrodin, domnule Ghilduş, să rămâneţi şi pe mai departe în mintea, în privirea şi în sufletul multor generaţii de români. (…) Patrimoniul nostru cultural şi operele care îl îmbogăţesc zi de zi sunt cele mai vizibile contribuţii ale societăţii româneşti la desăvârşirea identităţii europene – ca spaţiu de valori şi proiecte comune. Şi dacă astăzi, în teatru, etnografie, muzeologie, pictură, design ori diplomaţie culturală, numele dumneavoastră sunt cunoscute şi rostite cu respect este şi pentru că România şi-a regăsit în dialogul cultural internaţional locul binemeritat. Aţi avut o contribuţie deosebită, domnule Andrei Ţărnea, doamnă Paulina Popoiu, domnule Ernest Oberlander-Târnoveanu, la succesul unui astfel de exerciţiu de dialog cultural european: Sezonul cultural România-Franţa. Doresc să vă felicit astăzi încă o dată!”, a spus şeful statului, la ceremonie.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

El a arătat că în urma Summitului de la Sibiu din mai Agenda strategică a Uniunii Europene a plasat cultura în rândul domeniilor prioritare ale UE.

Şeful statului a atras atenţia că ultimele guvernări au propus „iluzorii programe de finanţare a investiţiilor în cultură şi patrimoniu”.

„Proiectul european este opţiunea conştientă a europenilor responsabili de asumarea învăţămintelor trecutului. A investi în cultură şi în patrimoniul cultural înseamnă nu doar a asigura exerciţiul unui drept fundamental al fiecărui european, ci şi a întări coeziunea şi competitivitatea Uniunii. În faţa publicului, artiştii nu se pot prezenta altfel decât prin opera lor. Spre deosebire de artişti, ultimele guvernări propun românilor iluzorii programe de finanţare a investiţiilor în cultură şi în patrimoniu, ale căror unice rezultate sunt noi şi noi acte normative, birocraţie şi propagandă. Ca şi în alte domenii, şi în cultură trebuie să revenim la normalitatea unei guvernări al cărei scop trebuie să fie valorificarea deplină a potenţialului creator al naţiunii”, a afirmat Iohannis.