Preşedintele Senatului, ales miercuri. Niciunul dintre grupurile parlamentare nu şi-a anunţat candidatul

Teodor Meleşcanu a demisionat de la şefia Senatului la începutul lunii februarie după ce CCR a decis, pe 22 ianuarie, că alegerea sa este neconstituţională.

„Am decis să mă retrag din funcţia de preşedinte al Senatului, deşi nu a fost publicată decizia CCR şi motivarea acesteia”, spunea Teodor Meleşcanu de la tribuna Senatului.

Tot pe 2 februarie, plenul a votat vacantarea postului de preşedinte al Senatului.

La începutul sesiunii, după demisia lui Meleşcanu, PSD a anunţat că îl susţine pe Titus Corlăţean pentru a prelua atribuţiile de preşedinte al Senatului, PNL – pe Alina Gorghiu, iar USR – pe Vlad Alexandrescu.

Alte articole

Donald Trump și Xi Jinping se întâlnesc joi la Beijing. Pe agenda discuțiilor se află războiul cu Iranul, Taiwan, inteligența artificială, comerțul, tehnologia și mineralele rare

Marian Godină, eliminat de Gabi Tamaș la Survivor România 2026: „Sunt foarte mândru că am reușit să ajung până aici”

În prezent, niciunul dintre grupurile parlamentare nu a confirmat că propunerile din urmă cu trei săptămâni mai sunt valabile.

Potrivit regulamentului, preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor. Dacă în primul tur niciunul dintre candidaţi nu întruneşte votul majorităţii senatorilor, se organizează un al doilea tur la care participă primii doi clasaţi în primul tur.