Preţ carburanţi 7 aprilie 2026. Cât costă un plin în ziua în care Guvernul Bolojan scade acciza

Preţ carburanţi 7 aprilie 2026.

Preţ carburanţi 7 aprilie 2026 online aici

Alte articole

Guvernul amână scăderea accizei la motorină, a aprobat doar o schemă de ajutor

Cine beneficiază de compensarea accizei la motorină. Anunț de ultimă oră pentru acești șoferi

Guvernul a adoptat, vineri, Ordonanţa de urgenţă privind reducerea temporară a nivelului accizei aplicabil motorinei standard şi constituirea contribuţiei de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea ţiţeiului şi a produselor energetice obţinute din prelucrarea ţiţeiului extra, de pe teritoriul României.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunţat că acciza la motorina standard comercializată pe piaţa internă va fi redusă temporar pe perioada declarată a crizei pe piaţa petrolului şi a carburanţilor, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total cu tot cu TVA, respectiv de la 2.804,29 lei la 1.000 de litri la 2.504,29 lei pe 1.000 de litri şi de la 3.318,74 lei tona la 2.963,7 lei tona.

Traian Băsescu: „Carburantul trebuie raţionalizat de pe acum, ca să nu ajungem la criză. Blocarea prețurilor la carburanți ar duce la penurie”

”Această reducere se aplică începând cu intrarea în vigoare, cum vă spuneam, a Ordonanţei de urgenţă, pe perioada declarată de criză pe piaţa petrolului şi carburanţilor”, a arătat Dogioiu.

Ea a anunţat că, prin Ordonanţă, de asemenea se instituie contribuţia de solidaritate pentru operatorii economici care fie doar extrag, fie extrag şi comercializează petrol de pe teritoriul României.

”Contribuţia de solidaritate se aplică în nişte praguri, prin raportare la preţul petrolului Brent, dar ca efect reprezintă 60% din profitul excepţional obţinut în această perioadă din exploatarea sau exploatarea şi comercializarea petrolului românesc. Acele praguri pe care le vedeţi în ordonanţă, raportate la preţul petrolului Brent, au ca scop tocmai ca nu cumva această impozitare excepţională să afecteze, de exemplu, nivelul de investiţii”, a menţionat purtătorul de cuvânt al Guvernul.

Ioana Dogioiu a mai anunţat că vor fi vizate numai profiturile excepţionale din această perioadă. Ordonanţa intră în vigoare de marţi, 7 aprilie 2026.

Un preț nou în fiecare zi. Primele spot pentru țițeiul american cresc la niveluri record. Asia și Europa concurează pentru aprovizionare

Primele spot pentru țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut la maxime record, în contextul în care se intensifică concurența pentru aprovizionare dintre rafinăriile asiatice și europene, pentru a înlocui fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu perturbate de războiul din Iran, au declarat surse din industrie pentru Reuters.

Europa este, de obicei, cel mai mare importator de țiței american, dar competiția a escaladat, pe măsură ce cumpărătorii asiatici caută aprovizionare din Americi, Africa și Europa pentru a înlocui petrolul din Orientul Mijlociu, care nu mai poate tranzita Strâmtoarea Ormuz.

Creșterea prețurilor țițeiului duce la creșterea costurilor și a pierderilor pentru rafinăriile de pe ambele continente, au declarat surse și analiști din industrie, ceea ce pune o presiune severă asupra companiilor, inclusiv asupra firmelor de stat, cărora guvernele le impun să continue să producă combustibil pentru securitatea națională.

“Rafinăriile asiatice, excluse de la aprovizionarea din Orientul Mijlociu, licitează agresiv pentru fiecare baril disponibil din Bazinul Atlantic”, a declarat Paola Rodriguez-Masiu, analistă-șefă în domeniul petrolului la Rystad Energy.

Ofertele pentru țițeiul WTI Midland cu livrare în Asia de Nord în iulie, transportat cu petroliere mari, au înregistrat prime de 30 până la 40 de dolari pe baril, în funcție de referința utilizată, au declarat traderii.

Un trader a stabilit prima la 34 de dolari pe baril față de cotațiile Dubai, în timp ce altul a plasat-o la 30 de dolari pe baril peste prețul petrolului Brent datat. Alți doi au declarat că ofertele s-au apropiat de 40 de dolari pe baril peste un reper ICE Brent din august.

Aceste niveluri sunt în creștere față de primele de aproape 20 de dolari pe baril pentru tranzacțiile încheiate la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, când rafinăriile japoneze, inclusiv Taiyo Oil, au achiziționat țiței WTI, au declarat traderii.

“În fiecare zi există un preț nou”, a declarat unul dintre traderi, adăugând că rafinăriile asiatice se confruntă cu pierderi semnificative din cauza primelor ridicate.

Preţ carburanţi 6 aprilie 2026. Săptămâna patimilor pentru şoferi. Cât costă un plin de motorină/benzină înainte de Paşte

Un alt trader a spus că rafinăriile ar trebui să reducă procesarea de țiței și să cumpere produse finite – dacă există ofertă.

Primele spot au crescut după ce diferența pe termen scurt (prompt) pentru contractele futures WTI a atins, joi, cel mai ridicat nivel de backwardation – termen care descrie o situație în care prețurile imediate sunt mai mari decât cele pentru lunile viitoare.

Reducerile mai mari la țițeiul american, comparativ cu reperul global Brent, au stimulat, de asemenea, cererea de petroliere pe coasta Golfului SUA, reducând disponibilitatea navelor în regiune și crescând tarifele de transport.

În Europa, primele pentru livrările de WTI Midland au urcat la un nivel record joi, de aproape 15 dolari pe baril față de Brent datat.

“Cu diferențialele fizice și tarifele de transport actuale, rafinăriile europene care cumpără țiței pe piața spot nu pot câștiga bani procesând acești barili în instalațiile lor”, a precizat analista Rystad Energy.

Cum arată criza carburanţilor pe Valea Prahovei: „Am făcut 20 de minute din Braşov la Azuga. Aşa da!” VIDEO

Potrivit Bloomberg, traficul prin Strâmtoarea Ormuz a crescut în weekend, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul războiului din Iran, pe măsură ce tot mai multe țări par să încheie acorduri de trecere cu Iranul.

21 de nave au tranzitat strâmtoarea în weekend, 13 dintre ele îndreptându-se spre Marea Arabiei.

Numărul este încă mult sub cel de dinaintea războiului, când aproximativ 135 de nave treceau în mod regulat în fiecare zi.

Strâmtoarea Hormuz, un coridor îngust care leagă Golful Persic de restul lumii, a devenit un punct central, în timp ce războiul intră în a șasea săptămână, președintele american Donald Trump amenințând că va afecta infrastructura civilă și va aduce “Iadul” în Iran dacă nu redeschide trecerea.

Teheranul a declarat că va face acest lucru doar după ce taxele pe care le percepe navelor pentru tranzit vor putea acoperi daunele de război.

UE cere statelor membre să nu adopte măsuri ample pentru a compensa prețurile carburanților

Oficialii de la Bruxelles îndeamnă guvernele țărilor membre UE să evite sprijinul excesiv pentru a compensa creșterea prețurilor la carburanți, avertizând că șocul declanșat de războiul din Iran ar putea degenera într-o criză fiscală.

Comisia Europeană insistă în discuțiile cu statele membre ca subvențiile la energie, reducerile de taxe și plafonarea prețurilor să fie limitate în timp și domeniu de aplicare, potrivit unor persoane informate despre discuții, relatează The Irish Times. Bruxelles-ul încearcă să evite o repetare a crizei energetice din 2022, care a alimentat inflația și deficitele în creștere.

„Acesta este un efort unificat din partea Comisiei”, a declarat comisarul UE pentru energie, Dan Jorgensen, pentru Financial Times.

„Ceea ce se întâmplă într-un sector al economiei se poate extinde la restul societății,” a explicat el.

Mai multe țări, inclusiv Irlanda, Italia, Polonia și Spania, au redus taxele pe combustibil, în timp ce altele au solicitat relaxarea normelor UE privind ajutoarele de stat. Roma face presiuni, de asemenea, ca Bruxelles-ul să relaxeze constrângerile fiscale pentru a oferi statelor membre mai mult spațiu de manevră.

România a decis plafonarea adaosului comercial la carburanți și a redus acciza pentru motorină.

Comisia a oferit „consultanță tehnică și ajutor țărilor pentru a crea aceste instrumente pe care doresc să le utilizeze, în limitele spațiului fiscal de care dispun”, a spus Jorgensen.

tacurile americane și israeliene asupra Iranului au dus la creșterea prețurilor petrolului și gazelor din Europa cu aproximativ 60% și au stârnit temeri privind penuria de motorină și combustibil pentru avioane. Conflictul „prezintă, din păcate, un risc uriaș de a duce la o inflație mai mare, cu toate efectele negative”, a spus comisarul.

CE a îndemnat la „coordonare și prudență” în ceea ce privește orice măsuri care vizează atenuarea presiunilor asupra prețurilor la energie, au declarat oficiali informați despre discuțiile dintre Bruxelles și ministerele de finanțe ale statelor membre.

Oficialii se tem că conflictul va declanșa a treia criză economică pentru UE în șase ani, după pandemia de Covid-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, ambele determinând programe ample de stimulare care au dus la creșterea datoriei naționale.

Raportul datoriei publice brute în PIB a crescut de la 77,8% la sfârșitul anului 2019 la 82,1% în UE, în al treilea trimestru al anului trecut, conform celor mai recente date disponibile.

„Politicile guvernamentale specifice pot contribui la atenuarea șocului prin reducerea cererii de energie și compensarea gospodăriilor cu venituri mici”, a declarat luna trecută președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde. Cu toate acestea, ea a avertizat că „măsurile cu bază largă și pe termen lung” s-ar putea întoarce împotriva lor, deoarece ar putea alimenta „excesiv” cererea și ar putea duce la inflație.

Ea a îndemnat factorii de decizie să se concentreze pe acțiuni „temporare, specifice și adaptate”.

Comisarul UE pentru economie, Valdis Dombrovskis, le-a spus miniștrilor de finanțe că ar trebui adoptate doar măsuri de urgență „coerente”, pe termen scurt. El a avertizat că cheltuielile excesive ar „avea implicații fiscale grave”.

„Accentul nostru… este că avem o marjă de manevră fiscală limitată, așa că orice ar face statele membre trebuie să fie temporar și țintit”, a declarat Dombrovskis la sfârșitul lunii trecute.

Ministrul italian de finanțe, Giancarlo Giorgetti, a declarat săptămâna trecută că este „inevitabil” ca Bruxelles-ul să fie mai indulgent în aplicarea regulilor care limitează deficitele bugetare ale țărilor la doar 3% din PIB.

Acest lucru s-a întâmplat după ce Roma a prelungit o acciză „temporară” de 20% la combustibil până la 1 mai, iar agenția oficială de statistică a țării a declarat că deficitul din 2025 a fost de 3,1% din PIB.

„Este clar că, dacă situația nu se schimbă, discuțiile la nivel european vor fi inevitabile”, a spus Giorgetti.

Miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria au îndemnat vineri Bruxelles-ul să impună o taxă pe veniturile mai mari ale companiilor energetice la nivelul UE, pentru a ușura „povara asupra economiei europene și asupra cetățenilor europeni”.

Publicată de ministrul spaniol de finanțe, Carlos Cuerpo, scrisoarea menționa un plafon pentru 2022 al veniturilor companiilor de energie electrică în timpul creșterii prețurilor la gaze cauzate de invazia Rusiei în Ucraina.

„Având în vedere distorsiunile actuale ale pieței și constrângerile fiscale, Comisia Europeană ar trebui să dezvolte rapid un instrument similar de contribuție la nivelul UE”, au spus aceștia.

Guvernele care iau în considerare subvenții și alte ajutoare de stat pentru a sprijini sectoarele afectate au fost avertizate că trebuie să respecte în continuare normele UE care vizează ecologizarea economiei și reducerea dependenței de combustibilii fosili, au declarat oficialii.

„Problema într-o criză ca aceasta este că uneori trebuie să sprijinim și să subvenționăm lucruri la care în mod normal nu am visa, dar acest lucru trebuie făcut pe termen scurt Altfel, oamenii vor îngheța sau producția se va opri”, a spus Jorgensen.

Urmarește RomaniaTV.net și pe