Preţuri plafonate la alimente în tot mai multe ţări din Europa. Perioada de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază a fost prelungită până la 30 septembrie 2025 şi în România. Măsura apare într-o ordonanță inclus în pachetul de legi privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe pe durata vacanței parlamentare, adoptat deja în prima ședință a Cabinetului Bolojan.
Plafonarea adaosului comercial nu presupune cheltuieli bugetare directe – spre deosebire de compensările din energie – și vizează doar limitarea marjelor de profit din lanțul comercial.
Măsura este menținută pentru a proteja populația de scumpirile continue la alimentele de bază.
„Adoptarea măsurilor preconizate de actul normativ va duce la creșterea puterii de cumpărare a populației în ceea ce privește produsele agricole și alimentare de bază, echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor acestora, contribuind la ameliorarea nivelului de trai, precum și la evitarea depopulării spațiului rural.
Aceste măsuri ar putea contribui la creșterea și stabilizarea cantitativă și calitativă a producțiilor agricole, la echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să se reașeze într-o poziție mai stabilă și mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri. (…) Implicit va avea loc o creștere în lanț a veniturilor tuturor agenților economici antrenați și favorizează circulația capitalurilor, antrenând noi și noi plusuri de valoare la toate nivelurile și pentru toți participanții la viața economică„, menționează Nota de fundamentare a OUG, citată de Agerpres.
Măsura plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost introdusă pentru prima dată la 1 august 2023, ca răspuns la creșterea accentuată a prețurilor și la presiunile inflaționiste asupra consumatorilor.
Inițial, plafonarea a fost stabilită pentru o perioadă limitată, dar, în contextul menținerii inflației ridicate și a dificultăților economice, Guvernul Ciolacu a prelungit deja această măsură de mai multe ori.
Ultima prelungire aprobată până în 30 iunie 2025 va fi acum extinsă până la 30 septembrie 2025.
Conform OUG din 2023:
Prețurile tot mai ridicate la alimente din Austria au devenit o problemă națională, iar diferențele față de țările vecine, precum Germania sau Ungaria, au aprins dezbaterea politică. Ministrul de Finanțe Markus Marterbauer (SPÖ) a anunțat că ia în calcul intervenția directă a statului printr-o posibilă plafonare a prețurilor la unele produse de bază. „Vom analiza toate mecanismele de formare a prețurilor. Dacă vom constata abuzuri sau distorsiuni majore, nu excludem o intervenție fermă”, a declarat oficialul.
Anunțul a stârnit un val de reacții dure din partea comercianților cu amănuntul. Rainer Will, directorul general al Asociației Comerciale, a respins ideea plafonării ca fiind o soluție populistă care nu atacă adevărata cauză. „A interveni asupra prețurilor la raft este ca și cum ai acuza poștașul de o evaluare fiscală greșită”, a afirmat el într-un interviu pentru Ö1, conform publicației Derstandard.
Potrivit lui Will, problema reală nu ține de „lăcomia” supermarketurilor, ci de factori externi. El invocă un studiu realizat în 2023 de autoritatea de concurență, care a arătat că nu există dovezi că marile lanțuri de retail din Austria ar practica prețuri excesive pentru a obține profituri uriașe.
În schimb, producătorii locali reclamă de ani buni că piața este dominată de doar trei mari lanțuri de magazine, ceea ce le reduce puterea de negociere și îi obligă să accepte condiții nefavorabile.
Asociația Comercială mai atrage atenția că prețurile nu pot fi reduse fără a ține cont de creșterile salariale masive din ultimii ani. Potrivit lui Will, încă din 2020, SPÖ a promovat majorări succesive de salarii în sectorul de retail, ceea ce a dus la o creștere cumulată de aproximativ 30%.
„Costurile cu personalul au explodat, iar marjele de profit s-au redus semnificativ. Plafonarea prețurilor ar risca să ducă la închiderea unor magazine sau la reduceri de personal”, a avertizat acesta.
Un alt punct fierbinte în această dezbatere este politica marilor producători internaționali. Rainer Will a explicat că „restricțiile teritoriale de livrare” le permit acestora să stabilească prețuri diferite pentru aceeași marfă, în funcție de țară.
„Un comerciant cu amănuntul din Austria trebuie să plătească 3,20 euro pentru un fixativ de păr. În Germania, același produs costă doar 2 euro. Și nu, retailerul austriac nu poate să cumpere produsul din Germania la prețul mai mic și să-l vândă aici. Aceasta este realitatea impusă de corporații precum Nestlé sau Danone”, a explicat Will.
Aceste practici fac ca țările mici, precum Austria sau Belgia, să fie dezavantajate în mod constant. „Marile companii globale împart Europa ca pe o plăcintă, iar consumatorii din statele mai mici plătesc diferența”, a conchis acesta.
Ministrul Marterbauer a subliniat că plafonarea prețurilor ar putea fi aplicată doar în cazul unor produse de bază, cum ar fi pâinea, laptele sau ouăle, și doar temporar. O astfel de măsură ar urma modelul aplicat în alte state europene, cum ar fi Ungaria, unde guvernul a recurs la plafonări în contextul crizei inflaționiste.
Cu toate acestea, specialiștii avertizează că o plafonare pripită ar putea crea efecte secundare, precum golirea rafturilor sau reducerea ofertei. Pe de altă parte, susținătorii măsurii cred că doar o intervenție fermă ar putea stopa prețurile care, în Austria, sunt cu până la 30% mai mari decât în Germania.
În paralel, la nivelul Uniunii Europene există discuții pentru interzicerea „restricțiilor teritoriale de livrare”. Dacă aceste reglementări ar fi adoptate, Austria ar putea beneficia de o scădere semnificativă a prețurilor prin alinierea lor cu cele din statele vecine.
Până atunci însă, presiunea publică rămâne uriașă, iar guvernul de la Viena pare pregătit să treacă la acțiuni concrete. Plafonarea prețurilor nu mai este doar o teorie discutată în cercuri politice, ci o opțiune reală, aflată în evaluare.
Care este singurul supermarket din România unde prețurile rămân neschimbate după majorarea TVA. Lidl a anunțat că prețurile nu vor fi modificate pe tot parcursul lunii august pentru legume și fructe, carne și lactate, ouă, produse de igienă și uz casnic.l Această măsură vine ca parte din strategia retailerului german de a absorbi costurile suplimentare, fără a le transfera asupra consumatorilor.
Reprezentanții Lidl au declarat că vor să rămână fideli promisiunii de a oferi prețuri accesibile și produse de calitate. Astfel, diferența de TVA este suportată din fondurile proprii ale companiei. Trebuie menţionat însă că această decizie este temporară, dar oferă românilor o gură de oxigen într-un context economic marcat de scumpiri.
Citeşte şi: Cum afli la ce fond de pensii eşti şi câţi bani ai acumulat. Nu mai este nevoie să mergi la ghişeu!
Valul de scumpiri generat de creșterea TVA-ului i-a făcut pe români să se gândească de două ori înainte de a pune anumite produse în coșul de cumpărături. De la 1 august 2025, toate produsele au prețuri noi la raft, ceea ce înseamnă mai mulți bani scoși din buzunarele clienților.
De exemplu, în alte supermarketuri, efectele majorării TVA sunt deja vizibile în creşterea preţurilor: pâine albă cu maia: de la 2.99 lei la 3.05 lei, ulei: de la 7.99 lei la 8.55 lei. Totuși, unele scumpiri vor apărea treptat, deoarece retailerii vând în continuare din stocurile vechi.
De la 1 august 2025, cota standard a TVA se majorează de la 19% la 21%.
Cota redusă de 9% creşte la 11% pentru livrarea de medicamente de uz uman; alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice. Au fost excluse de la reducere suplimentele alimentare.
Cota redusă de 5% a crescut 11% pentru livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii; serviciile care priveau accesul în muzee, case memoriale, castele, etc; livrarea de lemn de foc către persoane fizice şi juridice; livrarea de energie termică în sezonul rece destinată categoriilor de consumatori reglementaţi specific în lege.
Cota redusă de 9% a crescut la 21% pentru livrarea de medicamente de uz veterinar; livrarea de plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, seminţe, hrană pentru albine şi locuinţe.