Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani revine în funcţie la două luni de la arestarea sa

Hotârărea, care a fost adoptată marți, prevede încetarea suspendării acesteia, ca urmare a înlocuirii măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar în dosarul în care este acuzată de fapte de corupție.

„Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât încetarea suspendării din funcția de procuror și din funcția de conducere, începând cu data de 24.08.2017, a doamnei Stăncescu Raluca, prim — procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, ca urmare a luării față de aceasta, prin încheierea nr. 764/24.08.2017 dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție—Secția Penală, în dosarul penal nr. 564/39/2017, a măsurii înlocuirii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile începând cu data de 24.08.2017”, se precizează în decizia CSM publicată pe pagina de internet a instituției.

În luna iulie a acestui an, Raluca Stăncescu a fost vizată de o anchetă a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție-Serviciul Teritorial Suceava. Procurorii DNA au efectuat percheziții atât la locuința prim-procurorului, cât și în biroul acesteia.

Ulterior, ei au dispus reținerea, iar Curtea de Apel Suceava și Înalta Curte de Casație și Justiție au încuviințat arestarea preventivă.

Alte articole

CSM cere o derogare pentru a face angajări. Sunt peste 700 de posturi de judecător vacante

Judecătorul Alin Ene, membru CSM, a dezvăluit cât plătește un român pentru fiecare dosar soluționat: „Nu Justiția este problema, ci campania bine organizată de a o face să pară un moft scump”

După aproape o lună, procurorii DNA au dispus prelungirea mandatului de arestare preventivă, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a înlocuit măsura arestului preventiv cu cea a controlului judiciar pentru 60 de zile.

Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii octombrie 2015, Raluca Stăncescu, împreună cu un apropiat al acesteia, Cătălin Stavără, folosindu-se de autoritatea conferită de funcția sa — prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, a exercitat acte de constrângere psihică asupra unei persoane.

Concret, cei doi au încercat să determine persoana respectivă să efectueze demersurile necesare în vederea cedării în mod injust a dreptului de proprietate asupra a două imobile (apartament și garsonieră), situate în municipiul Botoșani, în favoarea unei rude a lui Cătălin Stavără.

„Prin constrângerea psihică exercitată, inculpații Stăncescu Raluca și Stavără Cătălin au urmărit să-i inducă persoanei respective o stare de temere prin aceea că, în situația exprimării unui refuz, va suferi repercusiuni specifice răspunderii penale prin demararea unor cercetări față de persoana sa și a membrilor familiei sale, vizând săvârșirea unor pretinse infracțiuni de evaziune fiscală și trafic de persoane”, se precizează în comunicatul de presă.

Totodată, în perioada 30 octombrie 2015 — 4 februarie 2016, Raluca Stăncescu, în aceeași calitate, l-a determinat în mod direct pe Constantin Batcă, agent de poliție în cadrul Poliției municipiului Botoșani — Biroul de Investigații Criminale, să tergiverseze cercetările pe care le efectua într-o cauză penală față de Cătălin Stavără, pentru săvârșirea unei infracțiuni de lovire sau alte violențe, în scopul îngreunării cercetărilor penale și favorizării acestuia din urmă.

În același context și în aceeași calitate, la data de 4 februarie 2016, Stăncescu l-a determinat pe Constantin Batcă să-i pună la dispoziție, fără drept, un suport optic ce conținea înregistrări ale unor camere de supraveghere (mijloc de probă în același dosar penal menționat mai sus) în vederea favorizării lui Stavără, lucru pe care agentul de poliție l-a și făcut în cursul aceleiași luni.

În aceeași calitate, la data de 22 iunie 2016, magistratul a divulgat, fără drept, lui Cătălin Stavără date nedestinate publicității, cu caracter confidențial, rezultate din supravegherea tehnică a unei persoane, realizată în contextul instrumentării unui dosar penal.

Prin acest demers au fost afectate atât interesele și activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, ca unitate de parchet pe rolul căreia se afla cauza respectivă, cât și interesele legale ale persoanei respective, ale cărei drepturi și libertăți fundamentale fuseseră restrânse în contextul supravegherii sale tehnice, strict în condițiile prevăzute de lege și autorizate de judecătorul de drepturi și libertăți.