Prima sesiune parlamentară: 83% din proiecte propuse de Guvern, 17% de parlamentari

Institutul notează faptul că se continuă astfel practica întâlnită şi în sesiunile parlamentare anterioare. Astfel, 89% din legile votate în perioada similară a anului trecut au avut ca iniţiator Guvernul şi 11% au fost acte normative iniţiate de către parlamentari, scrie Agerpres.

IPP arată că din consultarea bazei de date a Camerei Deputaţilor reiese că în ultimele 5 luni au fost înregistrate 347 de proiecte şi iniţiative legislative, dintre care 89 au fost primite de la Guvern. Cu toate acestea, 29 din cele 32 de legi aprobate şi publicate deja în Monitorul Oficial în sesiunea analizată, au Guvernul ca iniţiator. Alte 13 acte normative iniţiate de Executiv au fost trimise la promulgare.

‘Deşi actuala legislatură parlamentară arăta semnele unei activităţi consistente, prin lansarea unor proiecte extrem de importante, precum revizuirea Constituţiei, amendarea legilor electorale, descentralizarea administrativă, proiectul legii codului de conduită pentru parlamentari, rând pe rând toate aceste proiecte au fost abandonate. Dezbaterea publică pe astfel de teme a fost aproape inexistentă‘, precizează Institutul, care dă ca exemplu legea care viza descentralizarea administrativă, care a fost aprobată la sfârşitul anului trecut prin asumarea răspunderii Guvernului Ponta în faţa Parlamentului, nefiind supusă dezbaterii publice.

CITEŞTE ŞI Raport IPP: 41 de parlamentari au MIGRAT în prima sesiune parlamentară din acest an

De asemenea, IPP notează că după ce Curtea Constituţională a declarat, în luna ianuarie, această lege ca fiind neconstituţională, proiectul a rămas practic blocat la comisiile permanente.

Institutul adaugă şi faptul că votul pe proiectele de lege a fost unul strict politic.

IPP mai arată că în percepţia publică Parlamentul este tot mai des asociat cu toate cazurile deputaţilor şi senatorilor anchetaţi de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru diverse situaţii grave, de la cazuri de corupţie, conflict de interese, mită, ajungându-se inclusiv la arestări şi condamnări definitive în rândul aleşilor.

În acest context, se menţionează că majoritatea senatorilor şi deputaţilor au respins aproape toate solicitările DNA cu privire la ridicarea imunităţii şi începerea urmăririi penale împotriva unor colegi – parlamentari.

Astfel, se menţionează că pe 17 februarie Camera Deputaţilor a respins cererea privind arestarea preventivă a deputatului Vlad Cosma (PSD), acuzat de trafic de influenţă. Câteva săptămâni mai târziu, în luna martie, Camera a respins, tot prin vot secret, cererea procurorilor anticorupţie de ridicare a imunităţii deputatului Daniel Chiţoiu (fost PNL) acuzat de abuz în serviciu. La sfârşitul lunii mai, aceeaşi Cameră a respins şi solicitarea privind încuviinţarea arestării preventive a deputatului Florin Popescu, acuzat de trafic de influenţă. Pe 2 iunie, plenul Senatului a respins cu o majoritate covârşitoare cererea Parchetului privind avizarea arestării preventive a senatorului Marius Isăilă (PSD). Săptămâna trecută, DNA a cerut avizul Camerei Deputaţilor privind arestarea preventivă a deputatului Titi Holban, acuzat de trafic de influenţă. Decizia în acest caz va fi luată de către deputaţi în zilele următoare, în cadrul unei sesiuni parlamentare extraordinare.

IPP subliniază că zilele trecute s-a înregistrat o nouă premieră în activitatea Legislativului, respectiv adoptarea, de către plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, a unei declaraţii prin care Parlamentul României solicită demisia preşedintelui Traian Băsescu, în contextul implicării familiei acestuia în scandaluri de corupţie, respectiv arestării preventive a fratelui său.

Institutul subliniază că Parlamentul trebuie să se întoarcă la rolul său fundamental, respectiv cel de legiferare şi să reia discuţia pe temele importante, respectiv: revizuirea Constituţiei, educaţie, sănătate, reforma administrativ – teritorială, lupta împotriva corupţiei.

‘Cei mai degrabă interesaţi de activitatea de partid ar trebui să demisioneze şi să presteze activitate de partid direct în cadrul echipei politice din care fac parte, ci nu ‘subvenţionaţi’ pe banii Parlamentului. Multitudinea cazurilor de senatori şi deputaţi anchetaţi de DNA ridică în discuţie responsabilitatea preşedinţilor partidelor care i-au susţinut pe aceştia să candideze, ratând astfel şansa de a trimite în Parlament oameni profesionişti şi cu o conduită morală adecvată ce ar fi putut recupera din pierderea credibilităţii cetăţenilor în această importantă instituţie pentru democraţia din România‘, conchide IPP.