Prima ţară care a adoptat CREŞTINISMUL ca RELIGIE oficială este Armenia

Cu o populaţie de numai 3 milioane de locuitori, Armenia se numără printre cele mai mici ţări de pe continentul eurasiatic. Dar în instoria spirituală, este cea mai mare. Este ţara despre care istoricii cred că, în anul 301 Î.d.Hr a devenit prima ţară din lume care a adoptat creştinismul.

15 apr. 2017, 03:50

În ziua de astăzi, 95% dintre armeni sunt creştini, iar istoria străveche a Armeniei poate fi urmărită prin vestigiile religioase de pe teritoriul său, cum ar fi siturile antice şi monumentele şi, nu în ultimul rând, din legendele şi poveştile despre trecutul cel mai îndepărtat al acestei ţări.

Potrivit acestor legende, capul primei Biserici Apostolice armene a fost Grigore Iluminatorul, fiul unui nobil pe nume Anag care l-a asasinat pe Regele Khosrov al II-lea. Tatăl lui Grigore a fost executat pentru o crimă comisă, dar Grigore a reuşit să fugă în Cappadochia, unde a fost crescut de episcopul St. Firmilian. După ce a devenit adult, Grigore Luminătorul s-a întors în ţara lui cu speranţa de a-l convinge pe regele Armeniei  şi pe poporul său să se convertească la creştinism. Dar Regele Tiridates al III-lea nici nu a vrut să audă de aşa ceva şi l-a băgat în închisoare pe Grigore, insistând ca prizonierul lui să se lepede de religia creştină.

După 30 de ani de temniţă, Grigore Luminătorul a reuşit să îl convingă pe Tiridates de puterea fîcându-l să adere la Vreştinism, credinţei şi s-a creştinat şi el, declarând Creştinismul ca religie în Armenia.

Vestigii nepreţuite

Una dintre aceste vestigii este fortăreaţa Garni situată lângă satul cu acelaşi nume, care a fost construită în secolul I Î.d.Hr de regele Tiridates I. Templul din acel loc fusese construit pentru o divinitate a Soarelui din mitologia armenilor. Multe dintre asemenea temple au fost dărâmate ulterior, când a venit la putere Tiridates I şi a declarat Creştinismul religie. Cu toate acestea, Garni se numără printre cele care au  supravieţuit şi, în prezent, este vizitat anual de aproximativ 130.000 de persoane, devenind unul dintre cele mai populare obiective turistice.

Oraşul Vagharshapat situat la Vest de capitala ţării, Erevan, este cunoscut ca fiind „capitala sfântă”. Acolo se află Biserica Sfintei Gaiane, construită în anul 630 şi care a intrat în Patrimoniul UNESCO. Mormântul sfintei se află în acestă biserică. Ea a fost ucisă de regele Tridates al III-lea, pentru că se creştinase înaintea lui.

Un alt loc creştin din Armenia este mânăstirea Khor Virap din Ararat, în sud-estul ţării, unde Tiridates al III-lea l-a încarcerat o vreme pe Grigore Luminătorul. Capela bisericii a fost construită în anul 642 peste temniţă, în onoarea lui Grigore, iar capela şi mânăstirea au fost adăugate în 662. Capela este un loc foarte popular pentru nunţi şi botezuri.

Tot în Patrimoniul umanităţii UNESCO a intrat şi Mânăstirea Geghard, fondată în Secolul al IV-lea de Grigore Iluminatorul. Structurile ulterioare ale complexului au fost finalizate în secolul al XIII-lea. O parte din încăperile construcţiei merg până în munte, dându-le un aspect inedit, de peşteră. Numele mânăstirii, Geghard, înseamnă lance în armeană şi se spune că sulița cu care a fost străpuns Isus Hristos pe Cruce a fost adusă în acest loc, unde a stat 500 de ani înainte de a fi dusă la Catedrala Etchmiadzin din Vagharshapat, unde este expusă şi astăzi.

Biserica Zorats  din oraşul Yeghegis, din sudul Armeniei, a fost construită în secolul al 14-lea, când țara era sub controlul mongolilor și în război cu mamelinii sirieni. Biserica are un altar înalt şi se crede că a servit pentru binecuvântarea soldaţilor care se urcau pe cai şi mergeau la luptă.

Mormântul antic

Situl Karahunj se asemănă ca vârstă şi aspect cu situl Stonehenge din Anglia. Situl este situat la Sud de Erevan şi se întinde pe o suprafaţă de 70.000 de mile pătate. Acolo se găsesc morminte, un inel central cu diametrul de 45 de metri şi rânduri de megaliţi cu înălţimea de 2,8 metri şi greutate de aproximativ 10 tone, ce datează de aproximativ 7.000 de ani. Istoricii cred că Karahunj a fost un cimitir preistoric.  Aproape o treime din cele 223 de pietre din acest sit arheologic au găuri circulare. Cercetătorii cred că acestea foloseau pentru observaţii astronomice, în vremea respectivă, fiind posibil ca acest sit să fi fost folosit ca cel mai vechi observator astronomic din lume.

http://www.bbc.com/travel/story/20170330-the-worlds-first-christian-country