Primul DOCUMENT OFICIAL despre tragedia din Apuseni. FILMUL EVENIMENTELOR şi cum ar fi trebuit să se acţioneze

Autorităţile şi-au dat seamă că nu ştiu unde sunt exact supravieţuitorii accidentului după patru ore de la producerea lui! Atunci IGSU a cerut reconfirmarea coordonatelor. Asta după ce, iniţial, a fost nevoie de jumătate de oră pentru ca toate instituţiile abilitate să fie informate despre accident. Pe de altă parte, românii nu au reuşit să obţină sprijin de la Moscova, acolo unde există un centru care ar fi trebuit să indice locaţia epavei.

Raportul guvernamental privind accidentul aviatic din Apuseni, soldat cu moartea pilotului Adrian Iovan şi a studentei Aurelia Ion, în vârstă de 23 de ani, include un film al evenimentelor care au precedat şi au succedat aterizării forţate.

Potrivit raportului, aeronava a decolat de pe Aeroportul Otopeni la ora 13.38, iar primele probleme în zbor au fost semnalate la ora 14.35, când pilotul a solicitat ROMATSA coborârea la 3050 m, din cauza givrajului.

La ora 14.42, pilotul a solicitat coborârea la 2450 m şi a comunicat că schimbă frecvenţa cu cea a Centrului de Informare a Zborurilor, corespunzătoare zborurilor după regulile „la vedere” coborând sub nivelul regulamentar de zbor controlat de ROMATSA, se mai arată în raportul întocmit de vicepremierul Gabriel Oprea.

Alte articole

Detalii cutremurătoare despre accidentul aviatic din Arad. Fotografia făcută cu 10 minute înainte de tragedie: cine sunt cei doi bărbați care și-au pierdut viața

Cerere în căsătorie sfârșită în tragedie: Poveste de dragoste curmată de un accident aviatic. A spus „da”, iar la câteva secunde avionul s-a prăbușit

CUTREMURĂTOR. Au apărut PRIMELE IMAGINI cu ADRIAN IOVAN MORT. A murit cu mâna pe manşă

Ulterior, comunicarea cu echipajul aeronavei a devenit dificilă şi, de la un moment dat chiar imposibilă. Ultimul contact cu pilotul Adrian Iovan a fost stabilit de ROMATSA la ora 15.35, prin intermediul unui alt aparat de zbor aflat în zonă, care a intermediat dialogul.

CUM A FOST SEMNALAT ACCIDENTUL

Primul care a semnalat producerea accidentului a fost copilotul Răzvan Petrescu, care şi-a sunat tatăl şi i-a spus că au aterizat forţat, între Peştera Scărişoara şi localitatea Beliş, că toţi sunt în viaţă şi că el are picioarele rupte. Era ora 16.01.

Ulterior, la ora 16.05, secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, care aflase despre accident ca urmare a convorbirilor între medicul Radu Zamfir, aflat în avion, şi medicii Irinel Oopescu şi Victor Zota, l-a informat prin SMS pe inspectorul general al IGSU, general de brigadă Ion Burlui. După doar un minut, medicul Zamfir era contactat de inspectorul general al IGSU pentru informare privind starea victimelor şi locul accidentului.

„Doctorul Zamfir a furnizat reperele vizualizate pe ecranul radar al aeronavei (Peştera Scărişoara, localitatea Beliş) şi a  efectuat evaluarea primară a victimelor şi acordarea primului ajutor„, se arată în raport. Apoi, „la ora 16.16:26 Serviciul de Urgenţă a primit un apel, prin Centrul 112 Cluj/Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), (…) apelant dr. Radu Zamfir, în care a fost anunţată prăbuşirea unui avion„, se specifică în documentul Guvernului.

În momentul primirii apelului la 112 ar fi trebuit să înceapă procedura prevăzută de Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă, aprobat prin HG NR. 741/2008.

Conform documentului dat publicităţii de Guvern, echipamentele de locaţie pentru situaţii de urgenţă (ELT) ale aeronavei nu au funcţionat pe frecvenţa de 406 MHz, prevăzută de Regulament, ci numai pe cea de 121,5 MHz, care nu era aptă să permită localizarea. Motiv pentru care nu a putut fi determinată zona de căutare şi, în consecinţă, declanşată operaţiunea de căutare, după cum reiese din document.

„Doctorul Radu Zamfir a revenit de mai multe ori cu apeluri către 112, la orele 16:22:33, 17:30:03, 19:12:39 şi 19:31:51.

Pe durata convorbirilor telefonice cu dr. Zamfir s-a făcut tot posibilul pentru obţinerea coordonatelor geografice, în baza tipului de terminal telefonic avut la dispoziţie de apelant, dar nu au putut fi exploatate facilităţile terminalului mobil care ar fi putut ajuta la localizarea acestuia.

STS a încercat determinarea mai precisă a locului incidentului, inclusiv apelând la sprijinul SNApOPSN (sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională), care dispun de capabilităţile specifice de identificare a localizării, dar nu s-a reuşit.

În ceea ce priveşte semnalizările specifice ale aeronavelor aflate în avarie (date de echipamentele de locaţie pentru situaţii de urgenţă ELT), acestea nu pot fi recepţionate de către STS, deoarece furnizarea acestor informaţii revine altor instituţii”, se mai arată în raport.

Filmul evenimentelor prezentat în raportul întocmit de vicepremierul Gabriel Oprea prezintă faptul că prima persoană a ajuns la epava aeronavei şi la supravieţuitori la ora 21.13, moment după care operaţiunea a fost regândită, stabilindu-se un punct medical avansat în comuna Horea, aflată la 5 kilometri de locul unde se afla epava.

În concluziile raportului se arată că „ROMATSA Bucureşti NU a manifestat un rol activ în conformitate cu competențele prevăzute de lege, NU a luat măsurile necesare în vederea stabilirii zonei de căutare a aeronavei dispărute şi NU a declanşat operaţiunile de căutare, conform Regulamentului aprobat prin HG 471/2008″.

„În materialul transmis a apreciat că: ‘În cazul acestui tip de incident, în care prin sistemul 112, o persoană de la bordul aeronavei aterizate forţat a comunicat o poziţie a locului incidentului, nu se mai procedează la o planificare a căutării, iar ISU alertate declanşează operaţiunile de deplasare a forţelor şi mijloacelor către locul incidentului în vederea salvării’. De asemenea, ROMATSA nu a solicitat, potrivit competențelor, sprijinul Centrului de Operații Aeriene din cadrul Ministerului Apărării Naţionale în vederea furnizării unor date şi informaţii relevante identificării coordonatelor de localizare a epavei aeronavei”, se subliniază în raport.