Principalele probleme privind statul de drept şi legile justiţiei în România. Ce spune Raportul Comisiei Europene

Mai multe amendamente la legile justiţiei din 2018 şi 2019 continuă să ridice îngrijorări în privinţa impactului lor asupra independenţei sistemului judiciar, relevă capitolul despre România din primul raport privind statul de drept în Uniunea Europeană publicat miercuri de Comisia Europeană, informează Agerpres.

La partea privitoare la sistemul de justiţie din România, documentul notează că „au fost identificate probleme majore prin crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), sistemul de răspundere civilă a judecătorilor şi procurorilor, schemele de pensionare anticipată, intrarea în profesie şi statutul şi numirea procurorilor din funcţii înalte”.

„De la început, implementarea lor a confirmat îngrijorările legate de presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor, precum şi asupra independenţei, eficienţei şi calităţii sistemului judiciar”, atrage atenţia CE.

Raportul Bruxellesului subliniază de asemenea că „implementarea prelungită a modificărilor la legile justiţiei creează o tot mai mare nesiguranţă pentru funcţionarea sistemului de justiţie”.

Alte articole

Jonathan Tiersten s-a stins din viață la 60 de ani. Actorul, găsit fără viață în locuința sa

Gică Popescu și-a vândut afacerea în care a investit 7 milioane de euro! Ce profit a făcut ”Baciul”

„Deşi şi-a exprimat disponibilitatea de a dialoga cu părţile judiciare şi politice pentru a anula măsurile controversate, actualul guvern a subliniat totodată că situaţia politică din prezent nu oferă condiţiile bune pentru obţinerea unui consens larg şi a majorităţii necesare în parlament pentru a asigura sprijinul pentru reforme comprehensive”, se menţionează în document, care mai precizează că „este puţin probabil ca astfel de reforme să fie adoptate înainte de organizarea de noi alegeri parlamentare”.

În acest context de „nesiguranţă”, amplificată şi de „diviziunile puternice din sistemul de justiţie cu privire la soluţiile care ar trebui propuse pentru modificarea legilor justiţiei”, activitatea recentă a Consiliului Superior al Megistraturii „a fost marcată de diviziuni interne şi controverse”, deşi, conform funcţiilor sale, „ar fi trebuit să aibă un rol conducător şi să construiască un consens”.

Raportul subliniază de asemenea că „percepţia asupra independenţei sistemului judiciar în rândul populaţiei este scăzută, iar trendul din ultimii ani a fost unul descrescător”. Nivelul este de 37%, considerat a fi unul scăzut în rândul publicului general, şi de 53%, considerat a fi unul mediu, în rândul companiilor.

„În ambele cazuri, motivul cel mai des invocat pentru percepţia privind absenţa independenţei sistemului judiciar este legat de interferenţa sau presiunea din partea guvernului şi a politicienilor”, evidenţiază Comisia Europeană.

Raportul atrage atenţia că, „în ciuda criticilor ample”, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie rămâne în vigoare.

„Deşi autorităţile şi părţile interesate raportează că, din octombrie 2019, secţia a oprit practica de retragere a apelurilor, iar numărul cazurilor iniţiate împotriva magistraţilor a scăzut, rămân îngrijorări că ea poate fi folosită ca instrument de a pune presiune asupra magistraţilor”, conform CE.

Raportul notează de asemenea că în 2019 au fost numiţi noi şefi la serviciile de procuratură, dar că există în continuare „îngrijorări de durată privind procedura de numire şi de demitere a procurorilor din funcţii înalte”.

Comisia Europeană atrage atenţia că, în timp ce noul procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost numit în urma unui aviz pozitiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general şi procurorul-şef al DIICOT au fost numiţi în ciuda unui aviz negativ al CSM.

„Această situaţie evidenţiază deficienţele de durată expuse anterior de Comisie care, în contextul MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare – n.r.), a subliniat nevoia unei proceduri de numire mai solide şi independente, şi faptul că o soluţie sustenabilă poate fi cel mai bine obţinută cu sprijinul Comisiei de la Veneţia”, se menţionează în document.

CE reaminteşte totodată că demiterea în 2018 a fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi a fost analizată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a decis că România a încălcat dreptul la un proces corect şi dreptul la libertatea de expresie din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Raportul mai notează că amendamentele la legea statutului judecătorilor şi procurorilor au schimbat regulile privind răspunderea civilă a judecătorilor.

Comisia Europeană atrage atenţia şi asupra creşterii deficitului de resurse umane în sistemul de justiţie. „În decembrie 2019, peste 12% dintre poziţiile de judecători şi aproape 20% dintre poziţiile de procurori erau vacante”, se menţionează în raport, care adaugă faptul că există îngrijorări că lipsa de personal din sistemul judiciar ar putea deveni tot mai mare odată ce noua schemă de pensionare anticipată pentru judecători va intra în vigoare.

Crearea Managementului Strategic în domeniul justiţiei nu a produs rezultatele aşteptate, adaugă Bruxellesul, care mai observă că România are un nivel general bun de digitalizare a justiţiei, iar eforturile de dezvoltare a acestui aspect continuă.

„Per total, sistemul de justiţie gestionează dosarele în mod eficient”, mai arată raportul, care notează că, în 2018, durata procedurilor în tribunalele de primă instanţă în procesele civile şi comerciale a scăzut uşor faţă de 2017, rămânând aproape neschimbată pentru procesele administrative.

„Amendamentele legislative care afectează resursele umane ar putea îngreuna eforturile României de a reduce lungimea procedurilor judiciare”, se mai menţionează în document.