Principii de viaţă care alimentează succesul

Propunerea unei idei noi în fiecare zi. Acest lucru presupune ca omul să fie proactiv mai degrabă decât reactiv la mediu, adică să îşi depăşească preocupările centrate pe sine şi să se focalizeze pe anturaj, pe „cercurile de influenţă”. Activităţile obişnuite la locul de muncă trebuie depăşite prin propunerea unei idei noi pe zi sau pe săptămână clienţilor, echipei, partenerilor. Aceasta ar putea consta în participarea la un blog, difuzarea unei note de citit, sugerarea unei îmbunătăţiri superiorilor ierarhici, acţiuni care ţin neuronii mereu activi şi creează legături.

CITEŞTE ŞI: Astrologie: Numerele norocoase pentru fiecare zodie

Realizarea unui plan de perspectivă. Pentru a reuşi, este recomandabil un „plan de viaţă” personal şi profesional, pe cinci ani, pe trei ani sau pe şase luni, cum ar fi obţinerea unui anumit post sau schimbarea domiciliului. Activităţile şi etapele trebuie gândite în funcţie de scopurile finale, „comportament strategic” esenţial care permite trecerea de fazele pe termen scurt. Stephen R. Covey recomandă chiar iniţierea unui caiet sau a unui fişier cu două coloane – „pro” şi „perso” -, cu date şi loc liber lăsat pentru eventuale comentarii sau reorientări, fiindcă în cinci ani, de exemplu, vor fi fără îndoială adaptări.

Acordarea de prioritate sferei private – familie, sport, timp liber şi abia apoi munca. Acest lucru nu înseamnă că programul nu poate fi flexibil, în funcţie de importanţa evenimentelor.

Alte articole

Facultatea ignorată care le aduce absolvenților un job sigur și salarii de până la 70.000 de euro pe an. De ce trece neobservată deși prezintă cifre de invidiat

Unde se dau cele mai mari salarii din România în 2025. Câți bani ar trebui să primești lunar în funcție de orașul în care lucrezi

Învăţarea unui lucru nou. Îmbunătăţirea cunoştinţelor înseamnă progres prin sine însuşi şi nu provenit din exterior, curiozitatea trebuind să fie cea care declanşează acumulările. În acest scop pot fi lansate mici provocări, de exemplu, întrebări puse săptămânal şefului, câteva articole citite şi învăţăminte trase din ceea ce se întâmplă. Omul devine astfel mai inteligent, este părerea autorului cărţii. În plus, când cineva experimentează, nu se plictiseşte.

Lăsarea interloctorului să vorbească până la capăt. Pentru cineva care vrea să realizeze ceea ce îşi planifică, este recomandabil îl lase pe celălalt să vorbească până la capăt, adoptând două posturi: a nu-l întrerupe prin încercarea de a-l deruta, ceea ce ar putea duce la impunerea propriului punct de vedere, şi a adresa acestuia trei întrebări, indiferent de solicitare („De ce trebuie să fac acest lucru?”, „Care este miza?” şi „Care ar fi termenul ideal?”). Acest comportament permite înţelegerea profundă a punctului de vedere al celuilalt, înainte de furnizarea propriei opinii.

Deschiderea şi disponibilitatea de a cădea la înţelegere, plecând de la principiul că există lucruri care merită împărtăşite. În loc de încrâncenarea de a-şi apăra propria opinie, este bine să se discute cu partenerii, pornind de la ideea că aceştia nu vor răul interlocutorului. Se va realiza astfel un compromis acceptabil, iar victoria va fi comună. Dacă înţelegerea nu este totuşi bună, se recomandă să fie refuzată.

Comunicarea în interiorul compartimentului sau între departamente. Este vorba de generarea unei sinergii care favorizează elanul şi creativitatea prin alimentarea frecventă a intranetului şi a reţelei de socializare cu apropiaţii, lansarea de „speed dating” regulate la serviciu sau între entităţi, oficiale sau neoficiale (gustări în oraş, plimbări în aer liber etc.). Informaţia care circulă deschide firma şi dinamizează echipele.