După ce a căpătat notorietate pe fondul cazului „Caracal”, Alexandru Cumpănaşu a candidat la alegerile prezidenţiale din 2019. În calitate de prezidenţiabil, Cumpănaşu a intrat în direct pe Facebook pentru a transmite un mesaj susţinătorilor săi. Atunci l-a atacat pe Viorel Cataramă, la rândul său, candidat la prezidenţiale.

„Viorel Cataramă…Pai ăsta a înfiintat partidul liberal în Romania, securistul ăsta! Deci nu mai pot…Băi, românilor, când vă treziţi la realitate?! Deci Partidul Naţional Liberal a fost înfiinţat de Cataramă în 1990 şi ăsta e securist!”, a spus Cumpănaşu, conform Ziare.com.

Alte Articole

EXCLUSIV | Diana Şoşoacă, atac nimicitor la adresa lui Arafat ...

Alina Gorghiu, răspuns acid pentru Ludovic Orban. „Suflu ...

Marcel Ciolacu îl persiflează pe Florin Cîţu după ce a greşit ...

Revoltat, Viorel Cataramă l-a dat în judecată pe Cumpănaşu, cerând daune morale în valoare de 100.000 de lei, precum şi „obligarea pârâtului ca, de 3 ori, în 3 zile consecutive, să publice pe pagina sa de Facebook clipuri video prin care să aducă la cunoştinţa publicului hotărârea ce urmează să fie pronuntaţă în cauză”.

În timpul procesului, Cataramă a precizat că „în percepţia publică, termenul de „securist” se referă la persoanele care au deţinut calitatea de lucrători sau de colaboratori ai fostei Securităţi, că pârâtul cunoştea aceasta realitate, în calitate de contracandidat la alegerile prezidenţiale, că prin postare au fost alterate concluziile verificărilor CNSAS, cu unica intenţie de a ştirbi onoarea şi demnitatea reclamantului şi de a contura o imagine distorsionată în conştiinţa opiniei publice, cu doar două zile inaintea primului tur de scrutin”.

Mai mult, Cataramă a menţionat că, în calitatea sa de candidat la alegerile prezidenţiale, CNSAS i-a eliberat o adeverinţă din care reiese că „…domnului Cataramă Viorel nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii, în sensul legii”.

Cumpănaşu s-a apărat în instanţă cu documente CNSAS, articole de presă şi definiţii din DEX

Potriviti sursei citate, Alexandru Cumpănaşu a susţinut în procesul deschis de Cataramă că acuzaţiile reclamantului sunt „simple speculaţii”. Mai mult, a arătat că a făcut public un aspect de notorietate aflat pe site-ul CNSAS din care reiese că „domnul Viorel Cararamă figurează în dosar cu numele real, precum şi în calitate de candidat la recrutare, în atenţia unităţii centrale a Securităţii, cu atribuţii pe linia întreprinderilor de comerţ….S-au identificat documente în care i-a fost atribuit de către ofiţerii de securitate numele conspirativ de „Viorel”, cât şi documente olografe, semnate de domnul Cataramă, atât cu nume real, cât şi numele conspirativ de „Viorel”.

Mai mult, unchiul Alexandrei Măceşanu a amintit că „încă din anul 2017 apăruse în presa scrisă, cât şi în anul 2019 articole cu un conţinut similar, aducându-se la cunostinţa publicului că reclamantul este un fost colaborator al organelor Securităţii, că sintagma „securist” este definită în DEX ca o persoană care executa ordinele Securităţii, angajat sau nu, şi că aceasta se transpune identic peste activitatea desfăşurată de reclamant anterior anului 1989, dezvăluind un aspect care nu poate fi asimilat cu o atingere adusă demnităţii sale”.

Decizia Judecătoriei Sector 4 în procesul deschis de Cataramă împotriva lui Cumpănaşu

Judecătoria Sector 4 a respins cererea de chemare în judecată formulată de Cataramă, menţionând că „legiuitorul a înteles să stabilească limite foarte largi de manifestare a libertăţii de exprimare, prin instituirea inviolabilităţii sale, cu rezerva totuşi că prin aceasta nu se poate aduce atingere demnităţii, onoarei, vieţii private sau dreptului la propria imagine”.

În aceeaşi sentinţă, magistraţii au arătat că afirmaţiile lui Cumpănaşu nu se refereau la detalii din viaţa privată a lui Cataramă, ci la legăturile avute de acesta cu fostele structuri ale statului comunist.

„Este adevărat că, potrivit adeverinţei eliberate de CNSAS, reclamantului nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii, în sensul legii. Însă, în cuprinsul aceleiaşi adeverinţe se arată că domnul Cataramă Viorel figurează în dosarul informativ, titular V.R.H.P. şi că domnia sa, economist la Întreprinderea de Comerţ Exterior „Tehnoforestexport”, ulterior reprezentant în Romania, prin intermediul Oficiului „Argus”, al firmei olandeze „Belco” – partener comercial al ICE „Tehnoforestexport”, figurează în dosar cu numele real, precum ţi in calitate de candidat la recrutare, în atenţia unităţii centrale a Securităţii cu atribuţii pe linia întreprinderilor de comerţ”, mai arată Judecatoria Sector 4, conform Ziare.com.

Mai mult, judecătorii au mai precizat că în cazul lui Cataramă este îndeplinită numai una dintre cele două condiţii necesare pentru a fi declarat colaborator al Securităţii, respectiv furnizarea de informaţii ce au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omnului. Astfel, arată instanţa, Cataramă poate fi numit „securist”.

Sentinţa Judecătoriei Sectorului 4 poate fi contestată.

Poliţişti atacaţi cu toporul, în Capitală. Agresorul a fost împuşcat VIDEO