Procurorii cer 5 ani de închisoare pentru SOV în procesul de şantaj

UPDATE: Procurorul de şedinţă a cerut majorarea pedepselor pentru Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar, condamnaţi pe 3 februarie, de judecătoria Sectorului 1, la şase luni de închisoare cu executare şi, respectiv, cinci luni, pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă. Procurorul a cerut joi instanţei condamnarea lui Vîntu la 5 ani de închisoare cu executare, scrie hotnews.ro. Pentru Ion Ilie Cezar, procurorul a cerut 4 ani de închisoare cu executare. Instanţa a anunţat că va pronunţa sentinţa peste două săptămâni. Avocaţii lui Vîntu au cerut instanţei achitarea inculpatului sau casarea sentinţei şi rejudecarea dosarului.

La recursul de joi, Curtea de Apel a admis ca probă înregistrarea unei discuţii dintre Sebastian Ghiţă şi Sorin Enache, depusă la dosar de Sorin Ovidiu Vîntu. Acesta a declarat instanţei că înregistrarea i-a parvenit în mod întâmplător: se afla la semafor şi un necunoscut i-a înmânat-o prin geamul limuzinei. SOV a susţinut că înregistrarea ar fi putut fi făcută de SRI. „Mai sunt şi securişti de bine”, a declarat omul de afaceri, pentru a justifica modul neverosimil în care a obţinut caseta audio.

Procurorul de şedinţă a cerut instanţei să nu admită ca probă această înregistrare pe motiv că nu există nicio certitudine despre provenienţa şi autenticitatea ei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Omul de afaceri Sebastian Ghiţă, audiat joi ca martor în procesul de şantaj, şi-a menţinut acuzaţiile de şantaj şi ameninţări efectuate de Vîntu la adresa sa, scrie Hotnews. Despre caseta prezentată de Vîntu, Ghiţă a spus că nu recunoaşte frazele ce apar şi a precizat că nu-şi aduce aminte de o asemenea discuţie. Ghiţă a arătat că este vorba probabil de o modalitate prin care Vîntu vrea să se apere de acuzaţiile din dosar. 

Alte articole

Recurs la Curtea Supremă! Dani Mocanu și fratele său, Nando, au cerut anularea condamnării definitive din România, în timp ce se încearcă extrădarea lor din Italia

Justiția s-a pronunțat în cazul dezvoltatorului imobiliar șantajat de Viorel Motoi zis Gongoi, fiul „Mamei Omida”: condamnare în primă instanță la închisoare cu executare. Cum era intimidat să dea taxă de protecție: „Să vedeți voi câte cuțite luați”

Sorin Enache, actualmente administrator special al Realitatea Media, a declarat în schimb ca el recunoaşte discuţia cu Sebastian Ghiţă. Sorin Enache a mai relatat şi că, în timp ce se afla în vacanţă, cineva i-ar fi falsificat semnătura pe un document prin care Realitatea Media înceta contractul cu Coresi pentru spaţiul unde activa televiziunea.

Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 3 februarie, condamnarea lui Sorin Ovidiu Vîntu la şase luni de închisoare cu executare şi a lui Ion Ilie Cezar la cinci luni, pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

Decizia a fost contestată atâ de procurori, cât şi de Vântu şi Ion Ilie Cezar. Recursul se judecă de Curtea de Apel Bucureşti, potrivit noilor reglementări privind accelerarea reformei în justiţie.

Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar au fost trimişi în judecată în 23 mai 2011, în stare de arest, pentru şantaj.

Cei doi au fost arestaţi preventiv în 29 aprilie 2011 şi eliberaţi în 16 iunie 2011 de o instanţă a Tribunalului Bucureşti.

Potrivit acuzării, în perioada martie – aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate. Concret, constrângerea a fost realizată de către Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar prin ameninţarea cu uciderea lui Sebastian Ghiţă, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice.

Mijloacele întrebuinţate, datorită succesiunii presiunilor exercitate, au fost de natură să creeze temere părţii vătămate, astfel încât aceasta a remis suma de 150.000 de euro. Prin intermediul inculpatului Ion Ilie suma de bani urma să ajungă la inculpatul Vîntu în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, fiind urmărit de ambii inculpaţi, care ar fi beneficiat de acest avantaj ilicit, au precizat procurorii.