Procurorul General: Practica va arăta problemele din noile Coduri şi cum pot fi rezolvate

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, susţine că noile coduri nu sunt scutite de critici şi ele presupun un efort mai mare de interpretare din partea magistraţilor, dar practica, odată cu intrarea lor în vigoare, va dovedi care sunt problemele şi cum pot fi rezolvate.
Romania TV
31 ian. 2014, 14:16
Procurorul General: Practica va arăta problemele din noile Coduri şi cum pot fi rezolvate

„Există motive suficiente pentru a presupune că implementarea nu va fi uşoară. Dincolo de instituţiile nou reglementate, cu privire la care lipsa practicii este un obstacol, vom avea de aplicat – şi mă refer mai ales la Codul de procedură penală – un act normativ insuficient sistematizat, redactat într-un stil şi un limbaj neunitare, din care lipsesc regulile generale cu privire la unele instituţii – participarea procurorului în procesul penal, calea de atac a contestaţiei -, conţinând norme care ne încarcă excesiv activitatea – efectuarea urmăririi penale cu privire la persoană se poate dipune doar de către procuror, inclusiv atunci când urmărirea se efectuează de către poliţie”, a declarat Tiberiu Niţu.

Ceea ce face momentul 1 februarie este „unul fără precedent” pentru magistraţii români, susţine procurorul general al României, precizând că cele două coduri nu sunt scutite de critici.

„Pentru a nu intra în amănunte de natură foarte tehnică, voi spune, doar cu titlu de exemplu, că sunt preluate o serie de instituţii care nu aparţin sistemului nostru tradiţional de drept, astfel încât aplicarea lor presupune inclusiv un efort de adaptare a mentalităţii. Mai mult decât atât, unele dintre aceste instituţii – ca, de exemplu, camera preliminară – nu au fost reglementate astfel încât să producă toate consecinţele pe care le produc în statele din care au fost preluate. Camera preliminară constituie doar o fază distinctă a procesului, nu presupune şi o compunere a completului diferită de judecata în fond a cauzei, judecătorii de drepturi şi libertăţi fiind desemnaţi să exercite această funcţie pe o perioadă determinată”, a subliniat Niţu.

Şeful Ministerului Public a adăugat că, de-a lungul timpului, procurorii au formulat numeroase propuneri de amendare a codurilor, pornind de la probleme de unitate a terminologiei şi mergând până la chestiuni de fond.

„Problema este că, în prezent, corecţiile care se mai pot face, sau, mai bine zis, care se mai pot face până la 1 februarie, nu sunt cele care tind să modifice «filosofia» codurilor, ci cele care să elimine contradicţiile şi necorelările evidente şi să rezolve problemele majore, cum este cea legată de efectuarea urmăririi penale doar din dispoziţia procurorului. Noi sperăm că promisiunile în acest sens făcute în spaţiul public vor fi onorate”, a mai spus Niţu.

Procurorul general al României susţine însă că o amânare a intrării în vigoare a noilor coduri penal şi de procedură penală nu ar fi indicată.

„Amânarea momentului confruntării cu o situaţie dificilă nu echivalează cu rezolvarea situaţiei. Or, în condiţiile în care intrarea în vigoare a codurilor este monitorizată în cadrul MCV, este evident că amânarea nu se poate face sine die. Este, în opinia mea, de preferat să trecem la aplicarea noilor coduri la 1 februarie, urmând ca practica să dovedească dacă problemele intuite de noi acum sunt reale, care sunt problemele pe care încă nu le-am identificat şi cum se pot rezolva acestea. În plus, să ne reamintim că noile coduri sunt adoptate şi publicate din 2009 şi, respectiv, 2010, iar pentru majoritatea celor din sistem problemele pe care le ridică au devenit evidente doar recent, faţă de iminenţa intrării lor în vigoare”, a adăugat şeful Ministerului Public.

Cele mai importante modificări pe care le aduc noile coduri, susţine Tiberiu Niţu, sunt, din perspectiva procurorilor, cele care privesc faza de urmărire penală, „pentru că urmează să fim confruntaţi cu acestea încă din noaptea de vineri 31 ianuarie spre sâmbătă 1 februarie 2014”.

„A fost regândit sistemul probatoriu. Metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt acum supuse autorizării judecătorului de drepturi şi libertăţi, alături de interceptări, de exemplu. (…) La aceasta se poate adăuga mai larga posibilitate de aplicare a principiului oportunităţii – renunţarea la urmărirea penală, acordul de recunoaştere a vinovăţiei -, diversificarea măsurilor preventive neprivative de libertate”, a mai spus procurorul general al României.

O noutate a Codului de procedură penală adoptat în 2010 şi care ar urma să intre în vigoare din 1 februarie 2014 este cea prevăzută de articolul 153, respectiv aceea că procurorii nu pot obţine date privind situaţia financiară a unei persoane, dacă acesta deţine conturi bancare, decât cu autorizarea judecătorului.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat pentru MEDIAFAX că informaţiile referitoare la existenţa conturilor bancare reprezintă o intruziune minimă în viaţa privată a unei persoane, care nu justifică autorizarea de către judecător. Aceste date nu conţin rulajul conturilor bancare, ci numai date cu privire la existenţa lor, a precizat Kovesi.

„De altfel, aceste informaţii sunt gestionate de către organele fiscale, iar funcţionarii din cadrul ANAF şi ai altor instituţii au acces neîngrădit la datele privind situaţia financiară ale unei persoane. Reglementarea unei proceduri de acces care presupune formalităţi suplimentare pentru procurori în comparaţie cu funcţionarii publici nu este justificată, în condiţiile în care independenţa magistraţilor reprezintă o garanţie suficientă pentru drepturile persoanelor vizate”, a spus şeful DNA.

Kovesi a subliniat că astfel de informaţii sunt esenţiale pentru a garanta recuperarea pagubelor, iar eficienţa măsurilor asigurătorii este determinată de identificarea în timp real a bunurilor deţinute de persoanele investigate, astfel încât este necesar să fie asigurat accesul prompt al organelor de urmărire penală la asemenea date.

„Procedura nu cuprinde un termen în care cererea procurorului trebuie soluţionată de către judecător, astfel încât există riscul ca o persoană surprinsă în timp ce săvârşeşte o infracţiune să beneficieze de suficient timp pentru a transfera bunurile care ar putea să îi fie confiscate”, a adăugat Codruţa Kovesi.

O altă dispoziţie din noul Cod de procedură penală care, în opinia magistraţilor, ar trebui reanalizată, este aceea că după întocmirea unui raport de constatare de către DIICOT sau DNA este obligatorie efectuarea unei expertize atunci când concluziile raportului de constatare sunt contestate de către inculpat.

Procurorul şef al DNA susţine că, prin această reglementare, se renunţă la „filosofia” Codului de procedură în vigoare, care prevede că judecătorul sau procurorul administrează probe numai atunci când sunt necesare pentru aflarea adevărului.

„În acest mod, se instituie obligaţia organului judiciar de a administra proba ca expertiza, care este costisitoare şi presupune un timp îndelungat, ori de câte ori un inculpat solicită acest lucru, creându-se premisa tergiversării cauzelor complexe”, a spus Codruţa Kovesi.

Mai mult, şeful DNA susţine că limitarea atribuţiei exclusive a judecătorului de a aprecia oportunitatea unui mijloc de probă vine în conflict cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia probelor şi va limita eficienţa organelor judiciare.

„Atunci când s-a efectuat un raport de constatare, iar concluziile acestuia sunt convingătoare din perspectiva judecătorului şi nu există critici întemeiate cu privire la procedura aplicată, nu există nici un motiv pentru înlăturarea automată a acestor concluzii ca urmare a unei simple contestaţii formulate de inculpat. Practic, soluţia legislativă lipseşte de eficienţă corpul de specialişti care funcţionează în cadrul DIICOT şi DNA, în condiţiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceştia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză”, a spus Codruţa Kovesi.

Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica, susţine că practica judiciară poate releva oportunitatea sau inoportunitatea instituţiilor cuprinse în noile coduri.

În opinia şefului DIICOT, forma adoptată a noilor coduri este perfectibilă, însă „imperfecţiunile” acestora nu pot constitui bariere în implementare.

„DIICOT susţine intrarea în vigoare a noilor coduri, apreciind că acestea pot aduce o calitate superioadă a înfăptuirii actului de justiţie. Nu avem la acest moment motive de a aprecia că sistemului judiciar nu ar putea face faţă intrării în vigoare a codurilor la 1 februarie 2014”, a declarat pentru MEDIAFAX Alina Bica.

Procurorul şef a adăugat că DIICOT a înaintat Ministerului Justiţiei două seturi de propuneri de modificare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală. Unul dintre acestea vizează, în principal, modificarea conţinutului unor infracţiuni, cum ar fi, de exemplu, cele legate de grupul criminal organizat, iar a doua categorie de propuneri se referă la aspecte ce ţin de competenţa materială a DIICOT, percheziţia informatică sau începerea urmăririi penale.

DailyBusiness
Ce categorii de persoane trebuie să plătească CASS de la 1 august. Categorii alese în proiectul Guvernului
Spynews
Un cioban a fost atacat de urs, într-o comună din Argeș. Un incident asemănător a avut loc în aceeași zonă în urmă trei zile
Bzi.ro
Piedone demască „super-ofertele” înșelătoare din Profi: Cum sunt păcăliți clienții cu promoțiile 5+1 la bere
Fanatik.ro
Vacanțe 2025. Ce despăgubiri legale trebuie să primești pentru un zbor anulat sau amânat, conform legislației UE
Capital.ro
Călin Georgescu fuge din România?! Adevărul despre boala de care suferă. A recunoscut
Playtech.ro
De ce este o greșeală uriașă să dai aerul condiționat la maxim ca să răcești mașina pe caniculă. Un expert dezvăluie care sunt efectele reale, de fapt
DailyBusiness
Compania de stat în care angajații sunt plătiți regește. Șefii încasează lunar 10.000 de euro, iar membrii CA primesc 14.500 de lei pentru fiecare ședință la care participă
Adevarul
Momentul șocant în care o tânără e băgată cu forța într-o mașină, în parcarea unui supermarket din Bacău. Ce a salvat-o
wowbiz.ro
Anna, soția lui Mihai Leu, interviu în lacrimi: „I-am spus să se odihnească… și el mi-a răspuns cu o lacrimă, deși era în comă profundă”. Ultimele clipe ale campionului povestite în exclusivitate
Spynews
Iubita lui Iustin Petrescu, dezvăluiri exclusive la Un Show Păcătos! Hara a spus cum era influencerul când l-a cunoscut și a vorbit și despre Marilu Dobrescu: "A dat în el"
Spynews
Iustin Petrescu a ajuns la tribunal, alături de iubita lui. Astăzi are loc primul termen din procesul cu Marilu Dobrescu
Evz.ro
De ce fug turiștii de pe litoral. Prețuri uluitoare
Ego.ro
Ion Iliescu NU a purtat niciodată verighetă! Secretele căsniciei cu Nina Iliescu FOTO
Prosport.ro
FOTO. Arată ca un manechin, dar a fost livratoare de mâncare
kanald.ro
Ce sancțiune a primit șoferul de 26 de ani care a fost prins cu peste 240 km/h pe un Drum Expres. Poliția Română a reacționat printr-o postare pe Facebook
Cancan.ro
BREAKING | Preotul Ioan Mihai Măriuța, de la Gugești, a murit la doar 35 de ani
Playsport.ro
CALCUL: Cât vor plăti românii pe benzină și motorină de la 1 august, după majorarea accizelor și a TVA-ului
Capital.ro
Taxă obligatorie pentru șoferi. Anunțul oficial al autorităților. Plata se face exclusiv cu card bancar
StirileBZI
Câți bani pot să scoată românii de la bancomat în 2025. Băncile au impus noi limite!
Prosport.ro
Prezentatoarea TV care întoarce toate privirile la 34 de ani e fericită, după ce iubitul cu 11 ani mai mic decât ea a semnat contractul vieții
stirilekanald.ro
VIDEO Accident mortal pe aeroport. Bărbat de 35 de ani, aspirat în motorul unui avion
Atenție, posesori de carduri bancare: riscuri majore pentru conturile voastre!
MediaFlux
Trump îi dă lovitura decisivă lui Putin! Rusia va trebui să plătească tot
Shtiu.ro
CE ASCUNDE ultima CIFRA a CNP-ului? Dacă ai 3 sau 8 însemană că...
Puterea.ro
Când te concediază un algoritm: inteligența artificială intră în HR și face ordine… fără inimă