Plecarea din magistratură a procurorului George Bălan, de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, determină preluarea postului de reprezentant al procurorilor de curţi de apel în Consiliul Superior al Magistraturii, de către Elena Hach care s-a poziţionat a doua în urma alegerilor din 2010, pentru CSM.
Elena Hach este membru al Asociaţiei Magistraţilor din România, participând alături de Mona Pivniceru (actual ministru al Justiţiei-n.r.) la discuţiile din vara anului 2010 pe legea salarizării.
Pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) figurează cererea de demisie din magistratură a procurorului George Bălan, fostul vicepreşedinte al Consiliului, al cărui mandat de un an s-a încheiat în ianuarie 2012.
Procurorul George Bălan - alături de fostul său consilier Marcel Sâmpetru şi şeful Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Ilfov, Vlad Mihai - este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie într-un dosar privind divulgarea de informaţii secrete către persoane neautorizate.
Acţiunea penală a fost pusă în mişcare de procurorii anticorupţie pentru complicitate la folosirea de informaţii nedestinate publicităţii şi de asociere pentru săvârşirea infracţiunii de folosire de informaţii nedestinate publicităţii.
Secţia pentru procurori a CSM dispusese, în 11 iulie 2012, suspendarea din funcţie a lui George Bălan, membru al CSM, procuror în cadrul Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, şi suspendarea din funcţie şi încetarea detaşării la CSM a lui Marcel Sâmpetru, procuror în cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Inspecţia Judiciară a declanşat, la solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, verificări privind buna reputaţie a procurorilor George Bălan şi Marcel Sâmpetru.
Marcel Sâmpetru a demisionat din magistratură, decretul de eliberare din funcţie fiind publicat în 1 august 2012.
Comisarul şef Vlad Mihai a fost retras de la conducerea SIPI Ilfov şi delegat la DGIPI, unde va desfăşura activităţi specifice care nu presupun accesul la informaţii clasificate, informa, în 12 iulie, instituţia.
În acest dosar, Vlad Adrian Mihai este învinuit că a folosit informaţiile nedestinate publicităţii la care avea acces în virtutea funcţiei şi a permis accesul unor persoane neautorizate la astfel de informaţii, susţin anchetatorii DNA.
Procurorul Marcel Sâmpetru l-ar fi instigat, în repetate rânduri, pe comisarul şef Vlad Mihai să-i permită accesul la date şi informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, lucru pe care l-a şi făcut, potrivit procurorilor anticorupţie.
Scopul ar fi fost acela de obţinere a unor foloase necuvenite atât pentru Mihai, cât şi pentru Sâmpetru ori pentru alte persoane, cum ar fi menţinerea în funcţie a şefului SIPI Ilfov, accederea în funcţii de conducere a lor sau a altor persoane agreate, verificarea situaţiei juridice pentru asigurarea apărării în eventualitatea unor anchete penale, au precizat sursele citate.
Activităţile celor doi s-ar fi desfăşurat în prezenţa procurorului George Bălan, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, "care, atât prin prezenţă cât şi prin atitudinea efectivă de încurajare a acestora, cât şi prin legătura afirmată cu o persoană care a beneficiat de unele informaţii furnizate de Vlad Mihai, din partea căreia a transmis lui Vlad Mihai şi lui Sâmpetru Marcel că le va mulţumi, a comis în mod repetat acte de complicitate materială şi morală" la infracţiuni prevăzute de Legea 78/2000 privind fapte de corupţie.
În acelaşi dosar este vizată şi fosta judecătoare Georgeta Barbălată de la instanţa supremă. Potrivit unor surse judiciare, judecătoarea Georgeta Barbălată i-ar fi spus fostului şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Ilfov, Mihai Vlad, despre faptul că în noiembrie 2011 a emis două mandate de interceptare în cadrul unor anchete penale, pe numele comisarului şef al Gărzii Financiare Ilfov Dragoş Rusu şi al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov Cristache Rădulescu.
Procurorii anticorupţie au extins astfel urmărirea penală în cazul Georgetei Barbălată şi o acuză atât de favorizarea infractorului, cât şi de fapta prevăzută la articolul 169 alineatul 1 din Codul penal, respectiv divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa statului.
facebook
twitter
