Producătorii de ţigarete amendează proiectul de ordonanţă privind transpunerea Directivei tutunului

„(…) textul proiectului de ordonanță permite Ministerului Sănătății să decidă, prin Ordin, în privința standardizării pachetelor produselor din tutun (așa-numitele pachete generice, ca în Australia) măsură echivalentă confiscării mărcilor. Subliniem că, din perspectiva ierarhiei actelor normative și a tehnicii legislative, un ordin nu poate modifica o lege, acest lucru putându-se face numai printr-un act normativ cu rang de lege. Atragem atenția asupra depășirii obligației de transpunere a Directivei, aceasta stabilind că un stat membru ‘poate’ adopta măsuri suplimentare, fără a institui obligativitatea în acest sens. În plus, în țările unde astfel de măsuri extreme au fost avute în vedere (Marea Britanie, Irlanda), propunerile au fost adoptate nu prin legislație secundară (ordin de ministru), ci au trecut printr-un proces legislativ firesc, dată fiind complexitatea implicațiilor unor astfel de reglementări (…) Această prevedere deschide calea unor reglementări excesive, generatoare de prejudicii extreme, precum atingeri grave ale drepturilor de proprietate intelectuală ale titularilor de mărci, afectarea drastică a concurenței, a libertății economice și investițiilor străine, lăsate astfel la discreția unui minister și sporind și mai mult incertitudinile pieței legale, putând genera o nouă schimbare a pachetelor în viitorul apropiat”, se arată în comunicatul transmis Agerpres.

Potrivit producătorului de țigarete ‘o chestiune elementară, neclarificată de către reprezentanții Ministerului Sănătății, este cu ce culoare trebuie tipărite textele avertismentelor de sănătate: cu alb, sau cu alb și roșu?’.

„Acest aspect nu a fost lămurit nici în cadrul ședințelor publice din comisiile de specialitate ale Senatului, nici ca urmare a adreselor trimise ministerului. În fișierele transmise producătorilor de către Ministerul Sănătății la începutul lunii februarie, textul este alb pe fond negru (în conformitate cu Decizia Comisiei 2015/1842), iar în Anexa la Proiectul Legii de transpunere/Proiectul Ordonanței de urgență, textul este scris cu alb și roșu (conform Directivei delegate 109/2014/UE). În aceste condiții, JTI solicită acordarea unei perioade de tranziție pentru conformarea producției la noile cerințe, prin prevederea unui termen de intrare în vigoare rezonabil, ulterior publicării Normelor de aplicare a Ordonanței de Urgență, și a unor dispoziții tranzitorii care să permită continuarea producției conform actualei legi până la data intrării în vigoare a noului act normativ, luând în considerare că modificarea ambalajelor, tipărirea acestora de către furnizori și adaptarea tehnologică a producției pentru piața locală nu se poate face peste noapte”, atenționează reprezentanții JTI.

În plus, JTI consideră că inițierea unei Ordonanțe de urgență pentru transpunerea Directivei tutunului s-a realizat în ciuda faptului că „un Proiect de lege identic a fost votat ieri (marți, 7 iunie 2016, n.r.) de Senat”.

Alte articole

Lecțiile Technovation 2025. Viitorul fără fum prinde contur: 38 de milioane de adulți au adoptat alternative cu risc redus

Fumatul ar putea deveni istorie în mai puțin de o generație: strategia Philip Morris International pentru un viitor fără țigări

„Proiectul de Ordonanță de urgență prevede intrarea în vigoare și conformarea producției la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, Normele de aplicare urmând să fie adoptate în termen de 30 de zile de la această dată. Rezultă că trecerea la noile cerințe de producție ar trebui făcută intempestiv, la data publicării Ordonanței, dată care nu poate fi anticipată, fără șansa finalizării activităților necesare noii producții (introducerea în procesul de fabricație a noilor materiale și echipamente). În plus, între data intrării în vigoare, astfel cum este prevăzută de Proiectul de Ordonanță de Urgență, și apariția Normelor, producția va fi blocată, nemaiputând produce conform actualelor prevederi ale legii și necunoscând conținutul Normelor de aplicare”, conform sursei citate.

Oficialii companiei susțin, totodată, că au atras atenția Guvernului cu privire la consecințele întârzierii procesului de transpunere a Directivei tutunului.

„În multiple rânduri, am atras atenția Guvernului cu privire la consecințele întârzierii procesului de transpunere a Directivei, iar în februarie 2016 am solicitat adoptarea proiectului de transpunere prin Ordonanță de urgență, pentru a avea timp de conformare a producției și a evita blocarea funcționării unui sector economic cu o contribuție importantă la bugetul de stat. Guvernul a refuzat la momentul respectiv orice dialog cu producătorii legali, iar solicitările nu au primit nici măcar un răspuns formal. Reamintim că Ministerul Sănătății informa în august 2015, că ‘și-a asumat promovarea legii de transpunere spre adoptare de către Executiv până cel târziu pe 15 octombrie 2015’, însă proiectul a fost publicat spre dezbatere publică abia pe 29 decembrie 2015, iar în Senatul României a ajuns pe 4 martie a.c., cu cinci luni întârziere”, se arată în comunicatul citat.

JTI activează pe piața din România de 23 de ani, aflându-se în top zece mari contribuabili. Compania deține importante capacități de producție și are peste 1.000 de angajați, fiind prima multinațională de țigarete care a investit în țara noastră. JTI a plătit, anul trecut, la buget aproximativ 800 milioane de euro.

Citeşte şi Ce efecte va avea legea antifumat asupra producătorilor de ţigări. De unde vine pericolul cel mai mare