Companiile străine dețin monopolul în toate domeniile strategice în România. Multe dintre firmele-mamut – transnaționale plătesc sume cel puțin discutabile către statul român reprezentând impozite, în timp ce antreprenorii locali se luptă cu birocrația, justiția și controalele aspre ale ANAF. Una dintre cele mai dureroase lovituri primite de români se referă la dezvoltarea rețelelor hypermarketurilor originare din Occident, montate în zone centrale și ultracentrale în orașele din țara noastră, care au determinat antreprenorii locali să tragă definitiv obloanele.

Lanțurile străine de hypermarketuri dețin monopolul în retail, iar alimentele de import, chiar și cele mai banale, sunt omniprezente pe rafturi. În ultimele decenii, susținerea IMM-urilor și a producătorilor autohtoni de guvernele de la Palatul Victoria a fost minimă. Chioșcari români aproape că nu mai există, iar fermierii încearcă să-și vândă produsele prin piețe, din poartă-n poartă, ori tot prin intermediul unor lanțuri de magazine străine.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Surpriză neașteptată pentru șoferi la pompă. Prețul la ...

Marius Budăi, anunţul momentului pentru românii cu salarii ...

Casa Unirea, o rază de speranță pentru fermierii din România

Populația cere afaceri românești, companii care să se supună regimului fiscal din țara noastră și cât mai multe produse autohtone pe rafturi. În ciuda acestui fapt, România continuă importurile pe bandă rulantă. Profesorul Mircea Coșea, de la ASE a tras în repetate rânduri semnale de alarmă, pe marginea acestui subiect:

„Noi importăm într-o măsură absolut dezastruoasă din punct de vedere al consumului nostru curent. În primul rând alimentele pe care am putea să le facem în țară foarte bine dacă am fi puțin preocupați de asta, dar nu suntem. E o crimă ce se întâmplă acum, să se arunce pe câmp castraveții și roșiile, în loc să le prelucrăm în țară și să le vindem, că atunci am putea reducem deficitul comercial.

E o crimă să nu avem în țară capacitatea de a crește purcei. Noi importăm scroafe gestante și purcei din Ungaria, Polonia de unde putem”, a declarat Mircea Coșea anul trecut, într-un interviu pentru B1 TV.

Casa Unirea, potențial concurent pentru marile lanțuri din retail

Pentru a sprijini producătorii autohtoni și a oferi cetățenilor marfă 100% românească, Ministerul Agriculturii a anunțat resuscitarea proiectului Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea. Inițiativa aparține economistului Mircea Coșea. În 2019 s-au făcut primele demersuri pentru a pune proiectul pe picioare, de către ministrul Petre Daea, după care a fost pus „pe butuci” de guvernele care au urmat.

Adrian Chesnoiu și Petre Daea și-au asumat reînvierea proiectului, care prevede organizarea fermierilor români, colectarea și prelucrarea producției, pentru comercializare în spații comerciale administrate de statul român. Exact cum se întâmplă în statele din vestul și centrul Europei.

Astfel, punctele de lucru Casa Unirea vor concura cu marile rețele din zona de retail, originare din țări precum Germania, Franța și Belgia, prezente la fiecare colț de stradă în orașele din România.

„Scopul Societății Naționale ‘Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA’ – S.A. îl constituie, în principal, organizarea și desfășurarea comerțului cu ridicata și cu amănuntul, în depozite și magazine specializate, piețe și târguri, cu mărfuri agricole: cereale, legume-fructe, carne, lactate, ouă și altele asemenea, precum și operațiuni de import-export cu această categorie de mărfuri.

În acest scop, Societatea Națională ‘Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA’ – S.A. organizează rețele proprii de achiziție, procesare primară și industrială, precum și centre logistice, rețele de vânzare în țară și în străinătate”, se arată pe site-ul oficial Casa Unirea.

Petre Daea își pune mari speranțe în proiectul inițiat de Ministerul Agriculturii și Ministerul de Finanțe.

„E un act normativ în avizare la ministere, sperăm ca în maxim două săptămâni să fie aprobat de guvern. Suntem coinițiatori cu Ministerul de Finanțe. Acum suntem în faza de a numi Consiliul de Administrație, pentru ca în scurt timp să putem să ne folosim de acest instrument formidabil, pentru a rezolva activitatea de comerț în România. Proiectul este un integrator necesar în acest lanț, care trebuie legat între producător și consumator. 

Nu este simplu, pentru că proiectul a fost întrerupt, îmi cere timp să-l reactivez”, a declarat Petre Daea, pentru RomâniaTV.net.

Mircea Coșea: „Ministrul Adrian Oros a blocat proiectul Casa Unirea”

De-a lungul timpului, proiectului i-au fost puse diverse „bețe-n roate”, potrivit lui Mircea Coșea.

„Proiectul continuă, a avut o oprire imediat după ce domnul Chesnoiu a plecat. Pe timpul interimatului nu s-a luat nicio măsură. Dar s-a întâmplat un lucru pe care nu pot să-l explic, două persoane și-au dat demisia din Consiliul de Administrație. Printre ei, directorul general. Nu știu motivele. Ei au fost mai apropiați de domnul Chesnoiu, au renunțat la acest proiect.

(…) Proiectul a stagnat (n.r. – timp de doi ani de zile) pentru că domnul Adrian Oros (n.r. – fost ministru al Agriculturii, din partea PNL) a fost cel care a blocat proiectul. Și declarativ, și faptic. Nu a înțeles ce e Casa Unirea (…) AGA de atunci a blocat proiectul, a interzis activitatea, mai ales în domeniul bursei de pește – Tulcea, domeniul spălării lânei. Ni s-a spus că nu se merge mai departe cu proiectul pentru că sunt alte Priorități prin PNRR, dar nu ni s-a spus care sunt ele.

Știm bine că din punct de vedere al agriculturii, PNRR-ul este la pământ”, a dezvăluit profesorul de la ASE, pentru site-ul RomâniaTV.net.

Mircea Coșea: „Petre Daea m-a asigurat că proiectul merge mai departe”

Ministrul Petre Daea este hotărât să pună pe picioare Casa Unirea, susține Mircea Coșea.

„Domnul Daea a reluat proiectul, e un proiect în interesul țării, am lucrat mult la el (…)

Au fost înaintate la guvern câteva documente importante – un memorandum prin care s-a explicat importanța Casei Unirea. Domnul ministru Daea m-a asigurat că acest proiect merge mai departe, ca pune mare bază pe el.

În acest moment eu sunt optimist în legătură cu continuarea proiectului, în 7-10 zile trebuie să se înceapă activitatea (n.r. – efectivă)”, a mai punctat Mircea Coșea.

Mircea Coșea: „Proiectul este generos, depinde dacă va fi susținut politic / Casa Unirea are drept scop eliminarea pe cât de mult posibil a importurilor”

Strategie pentru Casa Unirea există, potrivit lui Mircea Coșea. Totul depinde de susținerea politică, subliniază fostul ministru.

„Casa Unirea va avea drept scop principal valorificarea producției interne, reducerea importului de alimente și echilibrarea balanței comerciale.

Este vorba despre un sistem de colectare a produselor de la fermieri, care nu sunt organizați, un sistem de depozitare, de prelucrare primară – prin constituirea unor unități de prelucrare – pentru ulei, făină, mălai, prelucrarea legumelor prin conserve, pentru a elimina pe cât de mult posibil importul.

Mai departe, în urma mandatului ministrului Adrian Chesnoiu s-au introdus și alte obiecte, precum casa cerealelor. Casa Unirea ar urma să aibă un rol în constituirea fondurilor de rezervă de cereale (…) Proiectul este generos, depinde dacă va fi susținut politic. 

Eu sunt inițiatorul lui, de 15 ani. Am avut noroc că domnul Daea l-a găsit în arhive și l-a pus în aplicare”, a mai transmis fostul ministru.

Ilie Șerbănescu: „România nu este sub control național”

În opinia economistului Ilie Șerbănescu, economia României este deja compromisă, iar proiectele 100% autohtone nu-și mai găsesc loc, în contextul monopolului străin impus cu sprijinul guvernelor de la Palatul Victoria.

„România nu este sub control național, pentru că întreaga exploatare a resurselor de petrol și exploatarea a jumătate din resursele de gaze, rafinarea țițeiului, distribuția de carburanți, distribuția de gaze, peste 70% din distribuția de electricitate, industria feroasă, industria neferoasă, industria constructoare auto, industria materialelor de construcție în proporție de 80%, telefonia fixă, telefonia mobilă, 40% dintre terenurile agricole, comerțul internațional cu cereale, întregul retail modern și 60% din retail pe ansamblu, aproape tot sistemul bancar și sistemul de asigurări aparțin entităților străine. 

Întreaga axă majoritară a economiei nu mai aparține românilor, ci străinilor. În mâna lor se află instrumentele strategice ale economiei, sectoare monopolist-performante, care produc profit și în criză. La discreția capitalului străin se află intrările și ieșirile din lanțul productiv. Acesta culege caimacul activității economice din România”, a transmis Ilie Șerbănescu, fost ministru al Reformei.