Reputatul neurolog Constantin Dulcan explică faptul că, atunci când suntem stresaţi, suntem supuși unor influențe nocive, la fel ca în timpul unei erupții solare.

Prof Constantin Dulcan, despre modificările care au loc în corpul nostru în perioadele de stres

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Marcela Fota s-a întors o altă persoană din Bali. Cântăreața ...

Rețetă de borș de pește, de la Mânăstirea Putna. Cum pregătesc ...

„Stresul este o traumă de ordin chimic, fizic, psihic, etc., care determină corpul să elibereze niște substanțe, deci reacționează la o traumă. În momentul stresului, chimia pe care organismul o eliberează este una – dacă stresul este acut și de o intensitate deosebită, atunci nu se întâmplă nimic. Dar dacă stresul este cronic, el creează o serie întreagă de impedimente, deci creează un teren pentru toate celelalte boli inflamatorii care se pot asocia”, explică reputatul specialist într-un interviu pentru Gândul.

Într-un interviu mai vechi pentru Adevărul, profesorul preciza că „stresul blochează neurogeneza, formarea de noi neuroni sau formarea de noi conexiuni. Şi iată că în secolul nostru vorbim de o frecvenţă din ce în ce mai mare, de o morbiditate crescândă a bolii Alzheimer, deci a pierderii capacităţii intelectuale. Asupra acidului dezoxiribonucleic, deci asupra substratului genetic: cromozomii au nişte proteine la capetele lor cu rol de protecţie, se cheamă telomeri. Stresul acţionează asupra acestor telomeri, pe care îi scurtează astfel”.

Citeste si Adevăratele cauze ale bolilor nu sunt fizice! Profesorul Constantin Dulcan: „Atunci când gândim, emitem o energie. Gândurile au o anumită chimie care ne poate îmbolnăvi sau ne poate îmbunătăţi sănătatea”

Stresul acut vs stresul cronic

Stresul se manifestă sub două forme: stresul acut, care este o reacție fiziologică, și stresul cronic, la care suntem supuși încontinuu.

„În cazul stresului cronic, capacitatea noastră de apărare, sistemul imunitar, scade. Secreția de cortizol blochează o serie de factori la nivel de creier. Mitocontriile, moștenite de la mamă, reacționează la stres. La lipsa de mișcare. La monotonie. Structurile care au nevoie de consum de energie, deci de cele mai multe mitocontrii, sunt creierul, inima și mușchii. Din păcate numărul lor scade. Și atunci intervine nevoie de a menține numărul de mitocondrii„, a precizat renumitul profesor la Antena 3.

Citeste si Cum putem preveni accidentul vascular cerebral sau infarctul. Neurologul Constantin Dulcan dezvăluie cum putem trăi mai mult