81% dintre profesorii din România sunt mulțumiți de condițiile de angajare (excluzând salariile), o creștere față de 74% în 2018, potrivit studiului TALIS 2024. De asemenea, 57% sunt satisfăcuți de salarii, o creștere semnificativă de 34 puncte procentuale.
Profesorii români se simt apreciați de elevi și părinți, iar 94% afirmă că directorii au relații bune cu personalul. Totuși, 7% resimt stres ridicat la locul de muncă, iar 11% dintre profesorii mai tineri intenționează să părăsească profesia în următorii 5 ani.
Citește și: Când se redeschid școlile în București și în județele vizate de codul roșu de ploi
În România, 73% dintre profesori au un contract de muncă pe durată nedeterminată (mai puţin decât media OCDE: 81%). Între 2018 şi 2024, ponderea profesorilor cu contract de muncă pe durată nedeterminată nu s-a schimbat. Proporţia profesorilor debutanţi care au contract pe durată determinată este mai mare decât cea din cazul colegilor lor cu experienţă. Ponderea profesorilor angajaţi cu contract pe durată determinată, dar care consideră securitatea locului de muncă ca fiind foarte importantă, este de 12% (mai mult decât media OCDE: 9%). Totodată, 23% sunt angajaţi cu normă parţială (peste media OECD: 19%). Din 2018, ponderea profesorilor care lucrează cu fracţiune de normă nu s-a schimbat. Profesorii debutanţi au o probabilitate mai mare de a fi angajaţi cu fracţiune de normă decât colegii lor cu experienţă. Ponderea profesorilor care lucrează cu fracţiune de normă, dar care nu consideră flexibilitatea locului de muncă ca fiind foarte importantă, este de 13% (peste media OCDE, de 7%).
Cele mai frecvente surse de stres sunt indicate responsabilitatea pentru rezultate (43%), disciplina în clasă (37%), sarcini administrative excesive (37%).
De asemenea, 54% dintre profesorii din România afirmă că în clasele lor există cel puţin 1% elevi cu probleme de comportament, dificultăţi lingvistice sau CES (sub media OECD: 77%), iar 10% dintre profesori pierd mult timp din cauza întreruperii orei de către elevi (sub media OECD: 18%). Astfel, 11% din timpul orei este dedicat menţinerii disciplinei (sub media OECD: 15%), în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de 2018.
Studiul s-a făcut pe baza chestionarelor de opinie (având conţinut diferit pentru cele două categorii de respondenţi: profesori şi directori ai şcolilor selectate). În România, chestionarele s-au administrat în format online. Deşi durata completării chestionarului este de 45-60 de minute, respondenţii au avut posibilitatea accesării acestui instrument de evaluare în mai multe sesiuni, într-o manieră flexibilă, fără presiunea încadrării într-un timp dat.
Toate informaţiile colectate sunt tratate anonim şi confidenţial. Profesorii, şcolile, directorii şcolilor participante nu pot fi identificaţi în rapoartele care valorifică rezultatele studiului, a precizat Ministerul Educaţiei.