Vortexul polar trece prin schimbări radicale din cauza verii călduroase din Antarctica și toamnei friguroase din Siberia. 

Cel mai probabil, vom avea parte de o iarnă intensă, care se va extinde chiar până în martie. Meteorologul Judah Cohen, care este director de prognoze sezoniere la compania de management al riscurilor de vreme Atmospheric and Environmental Researcher (AER), este de părere că destrămarea vortexului polar ar putea aduce furtuni. Modelele meteorologice sugerează că destrămarea vortexului polar va aea același efect ca anul trecut, când iarna din emisfera nordică a adus un val de frig în martie în Europa.

„Acest model arată mult mai activ, [cu] mai multe furtuni specifice iernii și explozii arctice – cred că aș atribui asta destrămării vortexului polar, pentru că este foarte consistent cu ceea ce am văzut în trecut”, a zis Cohen. 

Un vortex polar există și la Polul Sud, dar acesta nu ne va afecta. Cel de la Polul Nord poate aduce o iarnă severă atât în Statele Unite ale Americii, cât și în Europa. Atunci când vortexul polar este puternic, aerul rece din regiunile polare este ținut în acele regiuni, ceea ce înseamnă temperaturi medii în estul Statelor Unite, nordul Europei și nordul Asiei. Când acest vortex se destramă însă, aerul rece care rămâne de regulă la poli „scapă” și aduce temperaturi extrem de scăzute la latitudinile mai joase.

PROGNOZA IERNII. Primele ninsori consistente, în noiembrie. Iarna grea vine abia anul viitor

„Un vortex polar puternic este un capac rapid, care se învârte rapid, centrat deasupra Polului Nord, păstrând tot aerul rece cu el aproape”, a explicat Cohen. „Un vortex polar tulburat este un capac care se învârte care s-a lovit de un obiect de mai multe ori… capacul încetinește și se împiedică și se poate rătăci de locația sa.

Așa-numitele obiecte de care s-a lovit vortextul sunt vara călduroasă din regiunea arctică și toamna rece din Siberia. Tocmai de aceea, ar trebui să ne așteptăm la o iarnă aspră și în luna februarie – și poate chiar și la începutul lui martie, potrivit lui Cohen.

Vortexul polar este o componentă a frontului polar. De altfel, până în anii ’70 conceptul de vortex polar era substituit cu genericul front polar.

Vortexul polar este un ciclon persistent și de mare anvergură situat la cei doi poli ai unei planete. Pe Pământ, vortexurile polare se află în troposfera medie și superioară, ajungând până la stratosferă.

Vortexul polar este practic un vârtej în jurul Polului Nord, la înălţimi foarte mari – peste 15 kilometri deasupra pământului şi poate influenţa vremea până jos, acolo unde noi simțim efectele iernii, explică meteorologii.  

Elena Mateescu: „În noiembrie putem spune mai exact cum va fi de Sărbători”

„Începând de anul trecut, ANM a ales să elaboreze un alt tip de produs, adică aceste estimări pe patru săptămâni, realizate săptămânal, vinerea, şi sunt actualizate marţea, pentru a putea să surprindem cel puţin în prima şi a doua săptămână semnalul unor fenomene meteorologice potenţial periculoase.

Cu cât aducem în atenţie estimări de unu, trei, chiar şase luni, cred că trebuie să vorbim de o estimare pur calitativă. Iar noi ne dorim informaţii cu un grad de realizare de peste 85-90-100%.

Voi răspunde invitaţiei de a spune care este prognoza pentru luna decembrie şi pentru sărbătorile de iarnă în ultima decadă a lunii noiembrie, astfel încât pentru următoarele patru săptămâni să includem şi intervalul sărbătorilor de iarnă, să putem veni cu informaţii cu un grad de acurateţe mult mai ridicat. Rolul serviciilor meteorologice naţionale e acela de a aduce informaţii realiste, cât mai aproape de ce se va întâmpla”, a explicat Elena Mateescu, director ANM, într-un interviu acordat DC NEWS.

„Ca impact al condiţiilor de vreme extremă şi al schimbărilor climatice, vorbim despre România de proiecţii care arată schimbări semnificative ale climei, în următoarele decenii. Pentru perioada 2021-2050, vorbim de o creştere a temperaturii medii anuale a aerului cu până la trei grade vara, reducerea cantităţilor medii de precipitaţii cu aproximativ 10-15% în lunile de vară. În acelaşi timp, schimbări în statisticile fenomenelor meteorologice extreme prin creştere frecvenţei şi intensităţii valurilor de căldură şi creşterea ratei intensităţii precipitaţiilor”, a spus Elena Mateescu, citată de dcnews.ro.

„Observăm, spre finele secolului, 2061-2090, că cel mai pesimist scenariu indică valori chiar mai mari în ceea ce priveşte lunile de vară, creşteri cu 4-6 grade şi descreşterea cantităţilor medii de precipitaţii cu 20-30%”, a explicat Elena Mateescu.