PROGNOZA METEO. După potopul din octombrie, sania aduce ninsori şi ger. La Nina este activă, ce anunţă vortexul polar la iarnă şi coliziunea cu El Nino

PROGNOZA METEO. În timpul iernilor La Nina, există o tendință de apariție a anomaliilor negative de temperatură în nordul Europei.

Fenomenul La Nina s-a reinstalat în Pacificul ecuatorial începând cu luna septembrie 2025, potrivit anunțului făcut joi de autoritățile meteorologice americane (NWS), citate de AFP și Agerpres. Deși asociat cu răcirea temperaturilor globale și intensificarea uraganelor în Atlantic, impactul din acest an este estimat a fi limitat, din cauza intensității reduse a fenomenului.

La Nina este opusul fenomenului El Nino și se caracterizează prin răcirea apelor de suprafață din centrul și estul Pacificului ecuatorial. Această răcire afectează tiparele climatice din întreaga lume, influențând precipitațiile, furtunile și temperaturile medii globale.

Pentru iarna 2025/2026, La Niña va favoriza:

Alte articole

Prognoza meteo 15 octombrie 2025. Scad temperaturile și revin ploile. Dimineața și noaptea va fi ceață pe arii restrânse

Prognoza meteo. Toamna își intră în drepturi cu ploi, ceață și frig. Soarele devine scump la vedere

• Un curent jet deviat spre sud, aducând aer rece peste nordul SUA și sudul Canadei.
  Condiții mai blânde în sudul și sud-vestul SUA.
  Un potențial crescut de ninsoare în nordul SUA și sudul Canadei.
  O probabilitate de 60–75% pentru un eveniment de încălzire stratosferică bruscă (SSW), care ar putea duce la slăbirea vortexului polar și pătrunderea aerului rece în zonele temperate.
  În primăvara anului 2026, este așteptată o inversare rapidă spre un eveniment El Niño, care ar putea fi chiar puternic („Super El Niño”). Această tranziție ar modifica complet sistemul meteorologic global.

AccuWeather a publicat prognoza meteo pentru Crăciun. Cum va fi vremea de sărbători în Capitală, meteorologii anunță o iarnă grea

El Niño în 2026 ar putea aduce:

• Întărirea curentului jet subtropical peste sudul SUA.
  Mai multă umezeală și temperaturi mai scăzute în sudul și estul SUA, cu un potențial crescut de ninsoare dacă este prezent aer rece.
  Posibile efecte asupra culturilor agricole la nivel global, cu unele regiuni beneficiind de randamente crescute.

Vezi și Pregătiţi mănuşile, fularele, dar nu uitaţi nici de umbrele. Prognoza ANM: „Se va răci în toată țara!”. În ce oraşe vom avea lapoviţă, polei şi ninsori de marţi noaptea

PROGNOZA METEO. Iarna 2025/2026 în Europa – sub influența La Niña

• Aer mai rece în jumătatea nordică a Europei: în timpul iernilor La Niña, există o tendință de apariție a anomaliilor negative de temperatură în nordul Europei, adică ierni mai reci decât în mod normal.
  Posibilități crescute de vreme rece și ninsori în unele regiuni: în funcție de configurația vortexului polar și de jet stream, este posibil ca Europa Centrală și de Est să experimenteze episoade reci și ninsori abundente.
  Vortex polar slab? Dacă apare un eveniment de încălzire stratosferică bruscă (SSW), așa cum este probabil în La Niña, vortexul polar se poate slăbi, crescând riscul de valuri de frig în Europa.

Cum va fi vremea în următoarele patru săptămâni. Prognoza meteo ANM

Temperaturile vor fi mai mari decât cele normale până la începutul lunii noiembrie, potrivit prognozei pentru următoarele patru săptămâni, publicate marți de ANM.

Săptămâna 13.10.2025 – 20.10.2025

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nordice.

Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile nord-vestice, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

Săptămâna 20.10.2025 – 27.10.2025

Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Cantitățile de precipitații vor fi ușor excedentare în regiunile vestice și nord-vestice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Săptămâna 27.10.2025 – 03.11.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

Regimul pluviometric se va situa în general în jurul celor normal pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării.

Săptămâna 03.11.2025 – 10.11.2025

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă în toate regiunile.

Octombrie 2025 o să intre în cărțile de istorie. Recorduri de precipitații înregistrate deja în multe zone. Hărțile prezentate de ANM arată o lună excepțională pentru România

România traversează o perioadă cu totul ieșită din comun din punct de vedere meteorologic. Potrivit datelor publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), primele zece zile din luna octombrie 2025 au adus cantități de precipitații record în sudul și sud-estul țării, în unele locuri depășindu-se chiar și cu 70 de ani vechile maxime istorice.

În doar zece zile, 51 de stații meteorologice au înregistrat peste 100 l/mp, iar nouă dintre acestea au stabilit recorduri lunare absolute, depășind valorile maxime consemnate vreodată în luna octombrie.

Recorduri istorice în sudul țării
Cele mai mari cantități de precipitații s-au acumulat în Muntenia, Oltenia și Dobrogea, unde ploile torențiale și episoadele succesive de instabilitate atmosferică au dus la valori excepționale.

Giurgiu a înregistrat 249,5 l/mp în primele zece zile ale lunii, față de recordul anterior de 178,8 l/mp stabilit în 1944.

Zimnicea – 234,2 l/mp (record anterior 144,2 l/mp / 1944)
Hârșova – 176,5 l/mp (123,4 l/mp / 1972)
Constanța – 163,6 l/mp (159,3 l/mp / 2013)
Fetești – 158,1 l/mp (121,3 l/mp / 1972)
Slatina – 157,9 l/mp (130,2 l/mp / 2007)
Oltenița – 146,9 l/mp (132,1 l/mp / 2002)
București-Băneasa – 141,8 l/mp (131,8 l/mp / 2017)
București-Afumați – 134,2 l/mp (130,4 l/mp / 1972)

Aceste valori nu doar că depășesc recordurile lunare istorice, dar în unele cazuri se apropie de cantitățile medii de precipitații care, în mod normal, cad în două-trei luni de toamnă.

Un octombrie cu ploi cât pentru un anotimp întreg
Hărțile publicate de ANM arată o anomalie pluviometrică fără precedent în ultimii 50 de ani. Media precipitațiilor la nivel național între 1 și 11 octombrie a fost de 78,1 l/mp, față de o medie multianuală (1991–2020) de doar 52,5 l/mp pentru întreaga lună.

Cele mai mari abateri s-au înregistrat în:

Muntenia – 127,6 l/mp, de peste două ori media lunară (53,7 l/mp)
Oltenia – 113,3 l/mp, dublu față de normal (53,3 l/mp)
Dobrogea – 109,4 l/mp, aproape triplul mediei obișnuite (38 l/mp)
București – 141,5 l/mp, comparativ cu o medie normală de 59,9 l/mp

În schimb, Crișana, Maramureș și Banatul au fost zone mai puțin afectate de precipitațiile abundente, cu valori mult sub mediile climatologice.

Comparativ cu deceniile trecute
Analiza seriilor istorice arată cât de neobișnuită este situația din 2025. În Dobrogea, recordul precedent din 1972 (99,2 l/mp) a fost depășit clar, noul prag fiind de 109,4 l/mp.
În Muntenia, anul 2025 se plasează pe locul al doilea din toate timpurile, cu o medie regională de 172,5 l/mp, foarte aproape de recordul absolut din 1972 (177,5 l/mp).

Chiar și în Oltenia, unde 1972 a rămas un reper (222 l/mp), valorile actuale de peste 113 l/mp în doar o decadă confirmă caracterul excepțional al lunii.

Fenomenul, în contextul schimbărilor climatice
Specialiștii ANM avertizează că intensificarea fenomenelor extreme – ploi torențiale, episoade de secetă și variații bruște de temperatură – se înscrie în tendința mai amplă de creștere a variabilității climatice în regiunea României.

Tot mai frecvent, lunile de tranziție, precum aprilie sau octombrie, devin scenele unor evenimente meteo extreme, ceea ce complică atât prognozele agricole, cât și gestionarea resurselor de apă.

O toamnă care va rămâne în memoria colectivă
Deși octombrie 2025 nu s-a încheiat încă, meteorologii spun că este foarte probabil ca această lună să devină cea mai ploioasă lună octombrie din istoria măsurătorilor moderne în multe zone ale țării.

Sudul României a fost epicentrul fenomenului, dar efectele – de la creșterea nivelurilor râurilor până la întârzieri în agricultură și infrastructură – se vor resimți la scară națională.

În ciuda efectului său de răcire, La Nina nu poate inversa tendința generală de încălzire a planetei. Anii cu prezență La Nina au continuat să înregistreze temperaturi ridicate, confirmând că schimbările climatice provocate de activitatea umană au un impact major și constant.