Programul masă caldă în şcoli. În noul an şcolar 2022-2023, meniul unui elev costă 15 lei şi cuprinde o chiflă, produse din carne și/sau brânzeturi, legume și un fruct.

Programul masă caldă în şcoli. Când vor primi elevii pacheţelul de la şcoală

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

Reguli noi pentru gradația de merit 2024. Vezi calendarul și ...

Citeşte şi Structura anului școlar 2022-2023. La ce modificări trebuie să se aștepte atât elevii cât și profesorii

Deşi normele de aplicare ale programului au fost aprobate de Guvern, nici măcar la două săptămâni de la începerea școlii nu se ştie când vor primi elevii pacheţelul promis. Conform surselor edupedu.ro, acest lucru depinde de licitații, care pot dura între 30 și 90 de zile.

Iată ce conţine meniul de 15 lei al unui elev

produse de panificaţie din făină integrală: pâine feliată sau batoane/chifle – 80 g – maximum 50% din greutatea totală a pachetului

produse din carne și/sau brânzeturi/derivate din lapte 40 g – minimum 25% din greutatea totală a pachetului

legume – roşii, castraveţi, salată sau alte produse similare – 40 g – maximum 25 % din greutatea totală a pachetului. La acestea se va adăuga un fruct.

„Produsele alimentare sunt livrate zilnic din unități autorizate/înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor și sunt păstrate până la servire, dacă hrana nu este servită într-un interval de 60 de minute de la livrare, în unitățile de învățământ preuniversitar, în condiții igienico-sanitare și de siguranța alimentelor, potrivit prevederilor legislației în vigoare”, potrivit hotărârii de Guvern.

Meniul pe care îl pot avea copii, recomandări avizate de Ministerul Educației și de Institutul de Sănătate Publică

Ciorbă de legume
Supă de pui cu legume
Ciorbă de văcuță cu legume
Legume cu piept de pui la grătar
Mâncare de mazăre cu piept de pui
Pilaf cu legume și ficăței de pui
Piure de morcov cu grătar de pui
Piure de cartofi cu piept de curcan
Mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor
Ghiveci de legume cu pui
Orez cu legume și pui la tava
Sufleu de broccoli cu brânză
Cartofi gratinați cu piept de pui la grătar
Tocană de legume cu orez brun
Piure de cartofi cu sfeclă și chifteluțe de legume
Omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) și brânză telemea
Sufleu de conopidă, broccoli și brânză la cuptor
Dovlecel umplut cu brânză la cuptor
Ciuperci la cuptor umplute cu brânză (pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani)
Macaroane cu brânză
Cartofi franțuzești (la cuptor cu brânză şi ou)
Quinoa cu legume
Sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume (roşii, castravete, salată)
Sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoșar, varză, morcov).
Salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală)

Normele metodologice sunt identice cu cele din 2018, la fel și meniul și principiile privind mâncarea:

Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de arome şi gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta unităţilor de învăţământ sau la nivelul unităţilor de tip catering şi care urmează a fi servite preşcolarilor şi elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conţină aditivi sau alte substanţe acceptate peste limitele stabilite de legislaţia în vigoare.

Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară.

Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește ci se înăbușă cu apă.

Sarea iodată utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv.

Evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume);

Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);

Nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite;

Se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe;

Interdicția folosirii cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, precum și a ouălor fierte (nesecționate după fierbere).

Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineața zilei în care se servește, păstrându-se în condiții sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și în condiții igienico-sanitare și la temperaturi corespunzătoare, conform legislației în vigoare.

Unitățile de învățământ în care se desfășoară programul au obligativitatea de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare.

Programul este finanţat din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, astfel: în anul 2022 suma de 147.000.000 de lei, iar în anul 2023 suma de 207.900.000 de lei.

Reamintim că Programul Masa caldă în şcoli a fost înfiinţat în perioada Guvernului Cioloş, în 2016, acesta fiind pilotat pe 50 de şcoli. Următorul Guvern, Grindeanu, a decis continuarea programului pilot tot în 50 de şcoli, după care a urmat o decizie similară şi a Guvernului Dăncilă.

Citeşte şi O nouă gafă marca Ministerul Educației. Ce se întâmplă cu bursele elevilor