Proiect de lege: Amenzi MĂRITE pentru persoanele care refuză să se legitimeze, tulburarea liniştii publice se transformă în infracţiune

Ministerul de Interne a făcut public, joi, proiectul de lege privind statutul polițistului, iar una dintre modificări privește mărirea amenzii ce poate fi aplicată persoanelor care refuză să se legitimeze. Altele se referă la condițiile de conducere la secție și la forța fizică pe care o pot folosi organele de ordine.

RomaniaTV.net
02 nov. 2017, 18:02
Proiect de lege: Amenzi MĂRITE pentru persoanele care refuză să se legitimeze, tulburarea liniştii publice se transformă în infracţiune

Pe legea acum în vigoare (Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice), se sancționa cu amendă de la 100 de lei la 500 de lei „refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu”.

Pe proiectul ministerului condus de Carmen Dan, aceeași contravenție va fi sancționată cu amendă de la 500 de lei la 1.500 de lei.

Pe legea acum în vigoare (Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice), se sancționa cu amendă de la 100 de lei la 500 de lei „refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu”.

Pe proiectul ministerului condus de Carmen Dan, aceeași contravenție va fi sancționată cu amendă de la 500 de lei la 1.500 de lei, scrie digi24.ro.

O altă modificare, de data aceasta vizând Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, stabilește că Poliția Română nu se mai ocupă cu „siguranța cetățeanului”. Concret, la art. 26 alin. 1, care detaliază atribuțiile Poliției Române, în loc de „aplică măsuri de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a siguranţei cetăţeanului, de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional” va fi „menține ordinea şi siguranța publică la nivel național şi aplică măsuri pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracțional şi terorismului”.

Totodată, polițiștii nu vor mai legitima doar persoanele care încalcă legea, ci oricare persoană. Acest lucru deoarece, la art. 31, alin. 1, care detaliază drepturile și obligațiilor polițistului, în loc de „să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală” va fi doar „să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor”.

Similar, pentru ca polițistul să aibă dreptul să conducă persoane la sediul poliției nu va mai fi nevoie ca acestea să pericliteze, prin acţiunile lor, „viaţa persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale” sau să fie suspectate de săvârşirea unor fapte ilegale.

Un alineat nou introdus va permite agenților „să interzică, temporar, accesul sau prezența oricărei persoane în perimetrul locului săvârșirii unor infracțiuni sau a altor fapte antisociale, dacă prin aceasta ar fi afectată desfășurarea normală a activității organelor abilitate”.

De asemenea, polițiștii vor putea „să oprească forțat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare, în condiţiile legii”.

Tot o prevedere nou introdusă va da polițiștilor dreptul să acceseze „bazele electronice de date ale poliției sau ale altor organe ale administrației de stat, precum și sistemele de supraveghere a spațiilor publice”, doar în scopul „prevenirii şi combaterii altor fapte ilegale, precum şi al menținerii ordinii și siguranței publice”.

Un alt articol nou introdus prevede că „în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, poliţistul are dreptul să utilizeze mijloace de constrângere, constând în: forța fizică, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau lovituri; cătușe sau alte mijloace adecvate de imobilizare a membrelor superioare și/sau inferioare; mijloace neletale; arme albe şi de foc; mijloace adecvate sau, după caz, vehicule, pentru oprirea forțată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spații închise în care se găsesc persoane şi bunuri, ori pentru înlăturarea unor obstacole”.

Dacă forța fizică nu este suficientă sau dacă persoana „intenționează să săvârșească sau săvârșește acțiuni violente cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor”, atunci polițistul va avea dreptul să utilizeze: bastoane, tonfe, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene şi/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecție, căști cu vizor, dispozitive cu electroşocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum şi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală gravă.