Proiect de lege depus de 56 de parlamentari PSD: nu se mai pot declara zile libere legale, decât cu o condiție

„În România, salariații, indiferent de sectorul în care activează angajatorii acestora, beneficiază de 15 zile de sărbătoare legală nelucrătoare”, se arată în expunerea de motive, potrivit căreia în anul 2003 erau doar 6 zile, adică de două ori și jumătate mai puțin.

Semnatarii inițiativei legislative arată că, pe lângă aceste zile libere la nivel național, angajații au dreptul și la altele în funcție de anumite evenimente care au loc în familie, fie nașterea sau căsătoria ori decesul vreunei rude apropiate.

Odată cu creșterea numărului de zile libere la care angajații au dreptul, a crescut proporțional și presiunea asupra cheltuielilor cu forța de muncă a firmelor din mediul privat raportat la numărul zilelor productive, susțin inițiatorii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceștia propun ca orice nouă reglementare privind acordarea de zile libere la nivel național să fie însoțită de măsuri compensatorii pentru angajatori, care să-i ajute să suporte mai ușor cheltuielile salariale suplimentare.

Alte articole

Bolojan vrea să vândă ELCEN către Primăria Capitalei. Ciucu: ”Termoficarea nu trebuie să aibă culoare politică”

CFR Călători reia, din iune, călătoriile directe către Varna, Sofia și Istanbul. Cât vor costa biletele

Citește și: Programul Metrorex și STB de Paști. În ce interval vor putea circula bucureștenii cu transportul în comun

„În sectoarele unde procesul de producție sau prestarea de activități nu pot fi întrerupte, angajatorilor li se dublează cheltuielile salariale pentru zilele respective. Eforturile financiare ale unui astfel de operator echivalează pentru un singur angajat al său cu o lună și jumătate de muncă în regim normal.

Considerând că orice prevedere suplimentară privind zilele libere suportate de angajator înseamnă cheltuieli pe seama rezultatelor financiare ale unei întreprinderi și că proliferarea lor ar putea împinge firmele cu situație financiară fragilizată de crizele suprapuse pe care le traversează economia înspre pierderi și faliment, inițiativa legislativă propune ca orice astfel de nouă reglementare să fie însoțită de măsuri compensatorii: suportarea cheltuielilor salariale respective din bugetul consolidat (de ex. Fondul de creanțe salariale, Fondul de asigurări sociale și șomaj) sau compensarea pierderilor angajatorilor prin reducerea unor contribuții obligatorii pe forța de muncă (de ex. contribuția asiguratorie de muncă) aferente zilelor lucrate ori alte deduceri sau facilități.

Dacă va fi adoptată de legiuitor, noua lege va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

Citește și: Marius Budăi, ministrul Muncii, anunț de ultimă oră despre tăierea salariilor și pensiilor românilor | EXCLUSIV