Proiect de lege: Ofensa adusă drapelului şi imnului naţional să fie pedepsită cu închisoarea

Marius Paşcan doreşte ca Articolul 7 să prevadă faptul că „pe teritoriul statului poate fi arborat exclusiv drapelul naţional şi drapelele la care se face referire în conţinutul prezentei legi” şi că „drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi”.

În plus, senatorul solicită includerea în lege a faptului că arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară sub egida organizaţiilor internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale şi că în locurile în care se arborează drapelul României poate fi arborat şi drapelul Consiliului Europei.

Marius Paşcan a mai spus că Articolul 20 trebuie să prevadă că „cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită niciun act prin care s-ar aduce ofensă acestora”, iar încălcarea prevederilor articolului 2, a articolului 5, a articolului 7 şi a articolului 14 din lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.

Senatorul a arătat că deşi legea prevede condiţiile în care se pot arbora pe teritoriul României drapelele altor state şi faptul că imnul naţional al altor state se intonează împreună cu imnul naţional al României, înaintea acestuia, „nu există nicio prevedere legală în conţinutul acestui act normativ care să sancţioneze nerespectarea acestor cerinţe expres prevăzute”.

Alte articole

George Simion propune modificarea legii intonării imnului naţional. Ce prevederi vrea să introducă liderul AUR

„Pe de altă parte, considerăm că o importantă lacună a Legii nr. 75/1994 constă în faptul că aceasta nu conţine prevederi cu privire la interdicţia de a fi arborate pe teritoriul României a unor alte drapele decât drapelul naţional şi cele la care se face referire în lege. Ne referim, spre exemplu, la însemnul nerecunoscut oficial, aşa-zisul steag reprezentând ‘Ţinutul Secuiesc’, arborat în anul 2010 şi, ulterior, în mai multe ocazii pe faţada principală a clădirii Primăriei oraşului Sovata, respectiv pe sediul Primăriei comunei Ghindari, judeţul Mureş (caz de notorietate în judeţul Mureş unde şi organele de urmărire penală au constatat că o astfel de situaţie nu este sancţionată de lege)”, a subliniat Marius Paşcan.