Proiectul prevede ca până la 1 ianuarie 2023 să fie obligatorie achiziționarea în acest mod a minimum 50% din alimente, iar până la 1 ianuarie 2024 cel puțin 75% din alimente să fi achiziționate astfel. În ambele procente trebuie să se regăsească minimum 25% produse ecologice, mai prevede proiectul.

Noua propunere legislativă instituite scale ale ”lanțului scurt de aprovizionare” organizate pe şapte niveluri, pornind de la raza administrativ-teritorială a unei comune, apoi cea a unui oraș sau a unui municipiu, a unei județ și a unei regiuni, ajungând la ultimele două lanțuri de aprovizionare care cuprind ”întreg teritoriul național al României”, respectiv ”întreg teritoriul Uniunii Europene”, scrie Profit.ro.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Victor Ciutacu: „Se-ncinge tărâța-n jucătorii campaniei ...

Nicolae Ciucă, despre alegerea lui Cîrstoiu pentru a candida ...

Inițiatorii explică și cum ar trebui să decurgă achizițiile în funcție de aceste lanțuri de aprovizionare

”Beneficiarii sunt obligați să respecte și să aplice lanțul scurt de aprovizionare în ordine crescătoare, în mod gradual, începând de la Lanțul 1 până la Lanțul 7.

Exemplu: Astfel, X, entitate publică, se aprovizionează de la fermierul Y din comuna Z conform Lanțului 1.

Dacă nu găsește alimentele la cantitatea sau calitatea dorită, X poate să meargă să se aprovizioneze de la A din orașul B, învecinat cu comuna Z, B și Z făcând parte din Lanțul 2.

Dacă A nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 2, X se aprovizionează din orașul D care face parte, alături de B și Z, din județul I, toate fiind incluse în Lanțul 3.

Dacă X nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 3, se aprovizionează din oricare dintre județele M, N sau O care, împreună cu județul I, fac parte din aceeași regiune, formând regiunea F conform NUTS 2 (organizarea dministrativp a UE – n.r.) și Lanțul 4.

Dacă X nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 4, se aprovizionează din oricare dintre județele S1, T1 sau R1, care fac parte din regiunea STR conform NUTS 1, formând Lanțul 5.

Citeşte şi: Cât vom plăti pe carnea de porc de pe masa de Crăciun. Petre Daea: „Românii nu trebuie să pună bani deoparte pentru carnea de porc, vor fi preţuri de respect pentru munca fiecăruia”

Dacă nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 5, X se aprovizionează de oriunde de pe teritoriul național, formând Lanțul 6. Dacă nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 6, X se aprovizionează de oriunde de pe teritoriul Uniunii Europene, formând Lanțul 7”, se arată în proiectul de lege.

De asemenea, sunt stabilite categoriile de produse care se vor achițizona conform lanțului scurt de aprovizionare:

”a) Pentru filiera de produs carne se aplică prevederile prezentei legi pentru următoarele specii: porc, pasăre, oaie, capră, vită, pește;

b) Pentru filiera ouă se aplică prevederile prezentei legi pentru toate categoriile;

c) Pentru filiera de produs legume se aplică prevederile prezentei legi pentru următoarele categorii: cartof, fasole (boabe), fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, țelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveți, pătlăgele roșii, vinete, ardei, salată verde, ridiche, sfeclă roșie, brocoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdețuri și aromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat și praz;

d) Pentru filiera de produs fructe se aplică prevederile prezentului act normativ pentru următoarele categorii: mere, pere, prune, piersici, caise, cireșe, vișine, struguri, pepeni, căpșuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmeură și alune;

e) Pentru filiera miere de albine se aplică prevederile prezentului act normativ pentru toate sortimentele de miere;

f) Pentru filiera de produs lapte se aplică prevederile prezentului act normativ pentru toate produsele lactate;

g) Pentru filiera de produse de panificație se aplică prevederile prezentului act normativ pentru toate tipurile de pâine și produse de panificație”.

Citește şi: Nicolae Ciucă, vești bune pentru români după întrevederea cu Ursula von der Leyen: „România, mai aproape de aderarea la Spațiul Schengen”