„În perioada 2014 – 2020, nu vor mai fi finanţate proiectele bazate pe soare şi vânt, întrucât România şi-a atins ţinta pentru aceste resurse. Ne propunem să continuăm promovarea doar a acelor resurse care duc la echilibrarea şi la îmbunătăţirea sistemului energetic naţional, iar acestea sunt biomasa, biogazul şi microhidrocentralele„, a precizat Ministerul Economiei, Viorel Mădălin Beltechi, potrivit Agerpres.

Proiectele eoliene şi cele solare sunt concentrate în anumite părţi ale ţării, ceea ce creează mari dezechilibre în sistem, în timp ce proiectele pe biomasă şi hidro sunt amplasate în toate regiunile şi pot produce energie în bandă, adică încontinuu la aceeaşi putere.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

Oficialul ministerial a fost prezent, joi, la inaugurarea unui parc fotovoltaic de 5,4 MW în Teleorman, investiţie finanţată din bani europeni.

Parcul Mavrodin, dezvoltat de Solar Power Energy, este situat în în comuna Nenciuleşti, judeţul Teleorman, şi a fost finanţat din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, 70% din acestea fiind nerambursabile.

Potrivit legislaţiei din sectorul energiei regenerabile, proiectele finanţate din bani europeni primesc mai puţine certificate verzi, proporţional cu ajutorul primit de la UE.

„În acest moment, dosarul pentru acreditarea noastră pentru a primi certificatele verzi care ni se cuvin se află în analiza Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care va calcula câte certificate verzi vom primi. Din calculele noastre, ar trebui să primim 1,2 – 1,5 certificate verzi (pentru fiecare MWh livrat în reţea)„, a declarat Gheorghe Păuna, director de conectare la reţea în cadrul Solar Power Energy, în conferinţa de presă prilejuită de inaugurarea proiectului.

Conform lui Păuna, parcul va produce în jur de 6.000 de MWh pe an, iar investiţia va fi recuperată în 8 – 9 ani.

„Am ales varianta finanţării cu bani europeni, deoarece avantajul este că primim aceşti bani la începutul investiţiei şi nu îi recuperăm pe parcurs, prin certificatele verzi acordate în funcţie de producţie„, a explicat Păuna.

Compania a fost obligată să organizeze o licitaţie pentru realizatorul proiectului, iar lucrările au fost executate în perioada 27 septembrie 2013 – 16 aprilie 2014, pe un teren de 20 de hectare scos din circuitul agricol.