Proiectele directe care apăruseră în versiunea inițială a PNRR și care urmau să fie finanțate direct din bugetul PNRR de 29,2 miliarde de euro aparțineau unor companii cu capital majoritar de stat (Electrica SA, Nuclearelectrica, Hidroelectrica) sau unor parteneriate între companii de stat (Romgaz) și compania privată GSP Power, deținută de magnatul Gabriel Comănescu.

Virgil Popescu a declarat pentru Economedia.ro și G4Media.ro că decizia a fost luată după discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene, „pentru a nu mai exista întrebări de ce nu pot participa și alții la aceste proiecte”.

Alte Articole

Carmen Harra a făcut totul public despre Florin Piersic: „Nu ...

Analistul Adrian Negrescu, despre legea salarizării: ”Impactul ...

Ministerul Agriculturii demarează plățile subvenției pentru ...

Ministrul Energiei a mai spus că în PNRR va exista o linie de finanțare pentru proiecte de producție a energiei electrice pe bază de gaze naturale și hidrogen, aceasta fiind convenită ca soluție de tranziție în urma discuțiilor cu Comisia Europeană.

De asemenea, oficialul a mai spus că vrea să simplifice procedurile de achiziții în domeniul energiei pentru a limita posibilitatea ca selecția de proiecte să fie întârziată 2-3 ani de contestații, ceea ce ar face imposibilă atragerea fondurilor din PNRR până la termenul-limită stabilit de Comisia Europeană – finalul anului 2026.

Rep: În săptămâna care a trecut ați avut discuții la Bruxelles cu Comisia Europeană legate de capitolul Energie din PNRR. Care sunt modificările față de draftul de PNRR?

Virgil Popescu: Am avut două întâlniri foarte importante. Prima a fost cu vicepreședintele Margrethe Vestager. Întâlnirile au atins subiecte precum restructurarea Complexului Energetic Oltenia, Complexului Energetic Hunedoara, Compania Națională a Uraniului și PNRR. Am avut pe ansamblul capitolului de energie discuții pe mai multe puncte, în principal cu referire la decarbonare. După întâlnirea foarte bună cu doamna Vestager ne-am întâlnit cu secretarul general adjunct al Comisiei – o întâlnire mult mai tehnică, cu privire la toate aspectele PNRR. Am fost împreună cu președintele Consiliului Concurenței, cu secretarul de stat Drăgan și cu doamna ambasador Luminița Odobescu de la Reprezentanța României la UE. Totul s-a învârtit în jurul decarbonării, astfel încât în 2035 să ajungem la 55% reducere a emisiilor de CO2. Erau foarte interesați ce se întâmplă la CE Hunedoara, CE Oltenia și cum vedem noi scoaterea capacităților de producție a energiei pe bază de cărbune și cu ce le înlocuim.

Sunt foarte bine informați, aveau o listă cu toate capacitățile de producție. Au fost plăcut surprinși când le-am spus că termocentrala de Mintia (parte a CE Hunedoara) e închisă de circa 4 luni pentru că nu mai are autorizație de mediu. Am discutat problema punctuală cu decarbonarea, le-am spus că avem deja un acord de phase-out (renunțare – n.red.) la producția de huilă cu sindicatele de la Hunedoara, că suntem în planul de restructurare la CE Oltenia și că, în funcție de cum avansează, ne-am luat angajamentul ca România să înlocuiască cărbunele, dar avem nevoie de gaz natural.

Am mai demontat un mit legat de ambițiile României în privința regenerabilelor. Ni se tot spunea că România nu are ambiții suficient de mari legat de planul de energie regenerabilă. Nu cred că au fost suficient de informați, le-am arătat statisticile Eurostat 2019 și 2020, în care se vede că România a atins încă din 2019 ținta de procent de energie regenerabilă stabilită pentru anul 2020, de 20% din total. Noi am avut deja 24,7% în 2020, spre deosebire de alte state – precum Germania, Olanda și Franța, care nu au atins această țintă.

România a făcut eforturi foarte mari, pentru că la început tehnologia nu era avansată și era scumpă și cetățenii români plătesc în costul facturii acel certificat verde. Și nu e cazul să vorbim de o taxare verde în sectorul verde. Le-am dat exemplul mixului energetic din România: producția de energie pe bază de cărbune – maximum 20% când se merge din plin, iar producția pe bază de gaz – 10%. Restul producției de energie vine din hidro, energie regenerabilă solară și energia nucleară. Deci diferența de 60-70% e energie care nu poluează, fără emisii mari de CO2. Din momentul în care am explicat acest lucru, nu s-a mai pus problema că România nu are ținte ambițioase.

Virgil Popescu: „Insistăm ca în PNRR să existe proiecte mature pe toate liniile de finanțare, ca să poată fi demarate foarte rapid”

Și le-am spus că în planul național de schimbări climatice România și-a asumat o țintă de 30,7% energie regenerabilă din totalul producției energetice, dar noi în scris am spus că ridicăm ținta la 34% pentru că avem la dispoziție și Fondul de Modernizare, a cărui valoare s-a dublat practic datorită creșterii costului certificatului de CO2.

Am vorbit de proiecte, de toate liniile de finanțare. Avem pe producția de hidrogen, unde companii precum Hidroelectrica și Nuclearelectrica aveau în PNRR proiecte directe, am discutat de Electrica, care avea la fel producție de hidrogen și stații de încărcare auto. Am vorbit puțin de proiectele în parteneriat al Romgaz cu GSP legat de acel proiect de green city.

Rep: Cum de au ajuns aceste companii direct în PNRR și nu prin intermediul unor proceduri competitive, licitații?

Virgil Popescu: Când am început să lucrăm la PNRR, de la Ministerul Fondurilor Europene ne-au fost cerute proiecte mature, pentru a fi siguri că se încheie în 2026 (termenul – limită când trebuie trași toți banii din PNRR – n.red.) și a nu pierde acești bani. Noi am făcut cereri de proiecte mature către piață, ni s-au trimis sute de proiecte, și am selectat proiecte, nu companii.

Rep: Care a fost poziția Comisiei Europene față de acest subiect?

Virgil Popescu: Eu am avut o discuție înainte cu Direcția Generală Recover din Comisia Europeană și am întrebat dacă este vreo problemă dacă există în PNRR proiecte directe și selecții de proiecte? Și mi s-a răspuns că nu este nici o problemă, trebuie să respecte regulile ajutorului de stat evident, care trebuie notificat. Desigur, au spus că ar fi de preferat selecțiile competitive (call-uri) de proiecte, dar ei înțeleg că există și riscul ca procedura competitivă să se lungească foarte mult dacă apar contestații și să iasă din dead-line (2026 – n. red.). De aceea insistăm ca în PNRR să existe proiecte mature pe toate liniile de finanțare, ca să poată fi demarate foarte rapid.

Citeşte şi: Anunţ sumbru de la BNR. Inflaţia va creşte mai rapid decât s-a prognozat!