Proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei Speciale, publicat de Ministerul Justiţiei

„Din perspectiva oportunităţii, în raport cu nevoile reale ale sistemului judiciar şi ca urmare a activităţii SIIJ de la data operaţionalizării sale (23 octombrie 2018) până în prezent, se desprind concluzii relevante în sensul necesităţii desfiinţării acestei structuri. Astfel, de la data operaţionalizării sale, secţia nu a avut rezultate deosebite, dimpotrivă, prin modul în care a acţionat a pus sub semnul întrebării rolul acesteia în combaterea corupţiei (exemplu: căi de atac retrase în mod inexplicabil în cauze de mare corupţie)”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Conform MJ, la data de 17 ianuarie 2020, la nivelul SIIJ se aflau în curs de soluţionare 3.750 de dosare, din care 3.652 cu urmărire penală desfăşurată in rem (doar pentru faptă – n.r.).

Opinii în sensul desfiinţării SIIJ au fost exprimate şi cu ocazia consultărilor efectuate cu privire la modul de implementare a recomandărilor europene, puncte de vedere în acest sens fiind solicitate ICCJ, CSM, PICCJ, DNA, DIICOT, SIIJ şi asociaţiilor magistraţilor.

În urma centralizării punctelor de vedere ale instanţelor şi parchetelor, a rezultat că 85,47% din procurori şi 72,22% din judecătorii respondenţi s-au pronunţat în sensul desfiinţării SIIJ.

Alte articole

CINE vor fi noii șefi de la Parchetul General, DNA și DIICOT. Ministerul Justiției face luni anunțul!

Au mai rămas 4 procurori care candidează pentru funcția de procuror-șef DIICOT, Bogdan Pîrlog s-a retras miercuri UPDATE

Procurorii şi judecătorii care au votat pentru desfiinţarea SIIJ au adus următoarele argumente:

* modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la alineatul (6) introdus la art. 881 din Legea nr. 304/2004, care defineşte noţiunea de procuror ierarhic superior, instituie în mod nelegal o excepţie de la principiul constituţional al controlului ierarhic;

* prin modul de organizare şi funcţionare a SIIJ, s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ;

* SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient – în cazul soluţiilor de clasare – fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care îşi pot da ei înşişi, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secţii;

* lipsa unor dispoziţii exprese care să prevadă posibilitatea procurorilor din cadrul acestei secţii de a participa la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa SIIJ în care se dispune luarea măsurilor preventive, a celor asigurătorii, soluţionarea cererilor privind măsurile speciale de supraveghere etc., precum şi la judecarea în fond şi în căile de atac a respectivelor cauze (lipsă care a creat deja dificultăţi majore în practică);

* competenţa materială şi teritorială atribuită acestei secţii creează dificultăţi din punct de vedere funcţional şi nu asigură folosirea procurorilor specializaţi în situaţiile în care s-ar impune (combaterea corupţiei, a criminalităţii organizată şi terorismului);

* numirea agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor în cadrul SIIJ se face de către procurorul-şef de secţie (structură fără personalitate juridică), deşi numirea/detaşarea acestora ar trebui să se dispună de conducătorul instituţiei.

În proiect sunt menţionate o serie de documente europene în care au fost aduse critici cu privire la modul de funcţionare şi organizare a SIIJ: Raportul GRECO din iunie 2019, Opinia Comisiei de la Veneţia din 2018 şi Raportul MCV din octombrie 2019.