Propunerea legislativă a CSM, menită să degreveze instanţele prin normarea numărului de dosare şi crearea de liste de aşteptare pentru cauze

Potrivit unui comunicat al CSM, măsurile sunt motivate de „contextul actual din sistemul judiciar”, caracterizat de o creștere exponențială a numărului de cauze aflate pe rol și de „insuficiența cronică a resurselor umane” la nivelul instanțelor. Aceste constatări sunt susținute și de rezultatele consultării judecătorilor realizate în luna decembrie 2025, care a evidențiat presiunea constantă exercitată asupra instanțelor și necesitatea adoptării unor soluții structurale.

În acest context, Secția pentru judecători a CSM, împreună cu membrii reprezentanți ai societății civile din cadrul Consiliului, apreciază drept „esențială eficientizarea activității instanțelor de judecată, cu prioritizarea componentei calitative a actului de justiție”. Obiectivul central al demersurilor anunțate este „asigurarea unui volum optim de activitate pentru judecători”, care urmează să fie realizat „printr-o normare realistă a activității acestora și prin degrevarea activității judiciare”.

CSM subliniază că normarea trebuie să reflecte capacitatea reală de lucru a instanțelor și să evite supraîncărcarea completurilor, fenomen care are efecte directe atât asupra duratei proceselor, cât și asupra calității actului de justiție.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Primul pas în acest proces constă în consultarea instanțelor de judecată, a Uniunii Naționale a Barourilor din România și a reprezentanților altor profesii juridice, cu privire la „eventualele dificultăți practice” care ar putea apărea în aplicarea mecanismului de normare. Această etapă este programată să se desfășoare până la 23 ianuarie 2026 și are ca bază principiile de normare elaborate de CSM și transmise instanțelor.

Alte articole

Oana Gheorghiu, după raportul CSM: ”Declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de ‘decredibilizarea justiției’. Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică”

Prima reacție a lui Eugen Tomac după scandalul documentului CSM: „Eu respect autonomia constituțională a CSM și este dreptul acestei instituții să își exprime poziția”

Citeşte şi: Se caută şefi la DNA şi Parchetul General. Ministrul Justiţiei a demarat procedura de selecţie. Nicuşor Dan negociază cu PSD şi şefii de la SRI şi SIE

În paralel, până la 30 ianuarie 2026, Consiliul va finaliza analiza propunerilor de modificare a legislației care vizează degrevarea instanțelor. Propunerile au fost formulate atât de instanțe, cât și de organismele profesionale ale altor profesii juridice, în cadrul unui grup de lucru constituit la nivelul CSM. „Propunerile de reglementare rezultate în urma analizei” urmează să fie transmise entităților cu inițiativă legislativă până la data de 2 februarie 2026.

Conform principiilor de normare făcute publice, mecanismul propus presupune ajustarea volumului de dosare în funcție de capacitatea reală a instanței, prin stabilirea unei norme de dosare pe judecător, raportată la datele europene. Norma va determina capacitatea zilnică a instanței, iar repartizarea cauzelor se va realiza cu respectarea principiului repartizării aleatorii și echilibrate, ținând cont și de complexitatea dosarelor.

În situațiile în care numărul cauzelor înregistrate într-o zi depășește capacitatea stabilită, doar dosarele care pot fi judecate efectiv vor fi repartizate, celelalte urmând să fie incluse într-o „listă de așteptare”. Dosarele urgente vor face excepție de la această regulă.

Calendarul anunțat de CSM prevede definitivarea mecanismului de normare și adaptarea legislației secundare până la 27 februarie 2026, iar implementarea efectivă a măsurilor în instanțele de judecată este programată pentru 2 martie 2026. Potrivit Consiliului, scopul final este „crearea premiselor pentru un act de justiție mai eficient și mai predictibil”, în beneficiul justițiabililor și al sistemului judiciar.

Citeşte şi: Niciun judecător de la Curtea de Apel Bucureşti nu vrea să judece un caz al lui George Simion. Dosarul a trecut chiar şi la sora preşedintelui AUR