Protest al grefierilor în faţa Guvernului: „Suntem angajaţii nimănui, nimeni nu vrea să ne adopte. Ne-am săturat!”

Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, în solidar cu Sindicatul SindJust Bihor, Sindicatul Grefierul Alba şi Sindicatul Dreptatea Vrancea anunţă că vineri este programat un miting de amploare, cu 1.500 de participanţi, în faţa sediului Guvernului, urmat de alte acţiuni de protest, organizate împreună cu Federaţia PUBLISIND, pe termen nedeterminat, până la soluţionarea revendicărilor.

Mitingul va avea loc de la ora 11.00.

Iniţial, mitingul era programat în 15 martie, fiind amânat întrucât Primăria Municipiului Bucureşti a refuzat avizarea pe criterii de acţiuni organizate în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului U.E.

„Membrii organizaţiilor noastre sindicale – personalul auxiliar de specialitate – reprezintă cea mai numeroasă categorie din sistem, aproximativ 8000 de persoane şi este formată din grefieri, grefieri-arhivari, grefieri-registratori, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti şi specialişti IT şi personal conex – agenţi procedurali, aprozi şi şoferi. În România anului 2019, au ajuns să-şi asume sindicatele şi angajatii, pro-bono, incapacitatea guvernelor, a miniştrilor şi a echipelor acestora, care s-au succedat de-a lungul timpului, de a recunoaşte dezastrul din sistemul de justiţie si de a găsi soluţii”, se arată într-un comunicat transmis de Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial.

Alte articole

Cum va arăta guvernul Georgescu. Pe cine vrea să instaleze AUR la Palatul Victoria: „Măsurile vor fi dure, dar e mai bine așa”

Vești proaste pentru români. Guvernul pregătește noi creșteri de taxe

Ei spun că problemele din sistem sunt mai vechi, dar au primit doar „rezolvări superficiale” în urma unor proteste ale grefierilor.

De asemenea, aceştia arată că, de mai bine de trei ani, au atras atenţia asupra problemelor precum volumul de activitate şi necesitatea suplimentării corespunzătoare a schemelor de personal, condiţiile de muncă, necesitatea elaborării unui nou statut pentru profesie care să recunoască atribuţiile efective ale grefierilor, precum şi noi regulamente interne care să corespundă realităţilor din instanţe şi parchete, toate acestea transpuse într-o salarizare corespunzătoare, dar, mai ales, unitară.

„Drept răsplată, am fost aruncaţi ca o minge de ping-pong între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, consecinţa fiind evidentă: nerezolvarea problemelor. Ne-au mai rămas premierul, preşedintele şi instituţiile europene. Dar înainte să le cerem şi lor sprijinul ne-am decis să arătăm că suntem relevanţi. Şi fermi. De acum, sprijinul va fi cerut din stradă”, spun sindicaliştii.

Ei mai spun că anticipează mesajele MJ: „proiectul de statut este gata” şi „salarizarea este de competenţa ordonatorilor de credite” sau „MJ nu este angajatorul grefierilor”, precum şi mesajul MMJS „responsabili cu aplicarea legii sunt angajatorii, ministerul muncii nu are pârghii legale pentru a verifica aplicarea legii şi trebuie găsită susţinere la MJ”.

„Însă, tocmai asta este şi problema noastră, a grefierilor: Suntem angajaţii nimănui, nimeni nu vrea să ne adopte! Avem 36 de angajatori, care fie nu aplică, fie aplică neunitar legea. Ne-am săturat, vrem un singur angajator!”, arată ei.

Totodată, reprezentanţii grefierilor spun că Justiţia nu înseamnă doar magistraţi – judecători şi procurori.

Ei spun că principalele probleme sunt subfinanţarea cronică, atât sub aspectul resurselor materiale, dar mai ales sub cel al resursei umane; volumul de muncă în continuă creştere, ca urmare tocmai a modificărilor legislative; zecile de mii de ore suplimentare efectuate la nivel naţional şi neplătite sau compensate cu timp liber corespunzător; specificul activităţii de judecată sau de urmărire penală, cu şedinţe sau anchete care ştii la ce oră încep, însă nu ştii şi când se termină; aparatura uzată şi condiţiile de muncă inumane şi degradante, birouri fără lumină naturală şi suprapopulate şi lipsa materialelor necesare desfăşurării activităţii în condiţii optime; resursa umană şi capacitatea acesteia de a se intregra, din mers, într-un sistem în continuă schimbare, lipsa timpului necesar pentru pregătire profesională, dar, mai ales pentru odihnă şi viaţă personală.

„Neaplicarea sau aplicarea neunitară a legilor succesive de salarizare au determinat ca tocmai noi, grefierii, participanţii la înfăptuirea actului de justiţie, să deveim justiţiabili şi să încărcăm rolurile instanţelor cu sute de dosare pentru recunoaşterea drepturilor salariale. Ce să vedem… deşi şi-au recunoscut greşelile şi în loc să le îndrepte, factorii de decizie au adoptat ordonanţe de plată eşalonată a acestor drepturi, astfel că putem spune că am muncit în 2015 şi suntem plătiţi în 2022”, susţin ei.

Potrivit sursei citate, legile succesive de salarizare au avut un efect şi mai grav: au poziţionat grefierul ca fiind cea mai prost plătită categorie profesională din sistemul de justiţie. Astfel că, dacă în anii 2000 salariul unui grefier era 70-80% din salariul unui judecător, în prezent, acesta a ajuns să fie de numai 25-30%.

Totodată, grefierii au primit atribuţii suplimentare, precum redactarea după model a hotărârilor judecătoreşti, dar şi unele de statisticieni, arhivari, informaticieni, agenţi procedurali şi chiar factori poştali, toate aceste modificări fiind făcute fără consultări.

„În plus, diminuarea rolului grefierului la înfăptuirea actului de justiţie şi afrontul adus profesiei prin indicarea unei „erori de grefă” pentru a justifica tocmai o „eroare de management” la nivelul celei mai mari unităţi de parchet a determinat adoptarea unei poziţii ferme pentru apărarea reputaţiei profesiei. (….) Noi, grefierii, niciodată nu am ameninţat în van şi niciodată nu am ieşit în stradă pentru revendicări minore. Întotdeauna ne-am mobilizat când cuţitul a ajuns la os, când toate demersurile normale au eşuat, mereu am făcut ceea ce am spus că facem şi vrem să obţinem ceea ce solicităm. Pentru că nu cerem nimic altceva decât respectarea legii! La fel va fi şi acum. Indiferent de preţ, indiferent de câ va dura!”, mai arată reprezentanţii grefierilor.

În perioada 11-15 martie, a avut loc un protest la nivel naţional, în cadrul instanţelor şi parchetelor, prin purtarea unei banderole albe, iar din 18 martie grefierii refuză munca suplimentară în instanţe şi parchete, ceea ce ar genera blocaje în activitate în maxim 10 zile.