Proteste masive la Madrid faţă de măsurile de austeritate

„Şomaj mai mare, mai multe tăieri, mai puţină protecţie. Vor să ruineze ţara, trebuie să îi împiedicăm”, se putea citi pe un banner ce deschidea marşul, condus de lideri sindicali cărora li s-au alăturat partidele de stânga, între care partidul socialist.

În mulţime, printre steagurile roşii şi albe ale sindicatelor, se vedeau pancarte pe care scria „NU” alături de un foarfece, simbolul tăierilor bugetare care au afectat o mare parte a populaţiei, în timp ce şomajul nu încetează să crească, fiind de 24,63 la sută din populaţia activă.

Marile sindicate spaniole, UGT şi CCOO, au cerut în această duminică organizarea de manifestaţii în 57 de oraşe, aşa cum fac periodic încă din iarnă.

Ele intenţionează să organizeze o zi de grevă generală la 14 noiembrie, care ar putea coincide cu o acţiune similară din Portugalia.

Alte articole

Urmează demisii în lanţ la PNL. Ilie Bolojan a făcut anunţul în direct: „Nu este o decizie uşoară”

Câți români ar avea voie să voteze dacă s-ar organiza alegeri anticipate. Peste 20.000 de români cu drept de vot au fost radiați din Registrul electoral în ultima lună

Guvernul lui Mariano Rajoy, presat de partenerii săi europeni să reducă deficitul public al ţării la 6,3 la sută din PIB în acest an, la 4,5 la sută în 2013 şi apoi la 2,8 la sută în 2014, a demarat o politică de austeritate drastică, ce presupune economii totale de 150 de miliarde de euro în cei trei ani.

Printre ultimele măsuri anunţate, unele lovesc din plin toată populaţia, cum ar fi creşterea TVA de la 1 septembrie.

Dar în timp ce ţara a reintrat în recesiune la începutul anului, aceste economii ar putea să nu fie suficiente pentru redresarea finanţelor. Datoria publică se măreşte şi ar urma să ajungă la 85,3 la sută la sfârşitul anului, iar deficitul ar putea ajunge până la 7,4 la sută din PIB.

În acest context, Guvernul încearcă să evite un plan de salvare global pentru economia sa, cu repercusiuni sociale şi politice grele, profitând de câteva săptămâni de acalmia de pe pieţe care permite ţării să se finanţeze la o rată acceptabilă.