Intitulat „În Transilvania, frica bântuie democrația tulburată a României”, articolul semnat de jurnaliștii Politico Tim Ross și Andrei Popoviciu avertizează asupra unei crize profunde ce amenință fundamentele statului de drept și ale coeziunii sociale.
Reportajul a fost publicat chiar în ziua votului, amplificând ecourile unei campanii electorale marcate de polarizare, temeri și neîncredere generalizată în clasa politică. Autorii descriu o Românie sfâșiată între două viziuni antagonice: pe de o parte, naționalismul radical al lui George Simion, liderul partidului AUR, care a obținut 41% în primul tur; pe de altă parte, centrismul pro-european reprezentat de primarul Bucureștiului, Nicușor Dan.
Transilvania, regiune descrisă de Politico drept „leagănul României moderne”, locul simbolic al Marii Uniri de la Alba Iulia, este prezentată ca un teren de confruntare ideologică între aceste două direcții. „Democrația românească este în adâncime în pericol”, avertizează jurnaliștii, evocând impactul unei crize economice prelungite, al inflației galopante și al unui val crescând de neîncredere în instituțiile statului.
Într-o serie de mărturii culese din teren, reportajul reflectă sentimentul de dezamăgire și neputință care predomină în rândul alegătorilor români. Mulți dintre aceștia – tineri, pensionari și muncitori – privesc sistemul politic ca pe o „caracatiță cu tentacule peste tot”, dominat de corupție, nepotism și impunitate. În acest context, dorința de schimbare se confundă adesea cu un impuls de distrugere totală a ordinii existente: o „dorință de a demola totul”.
George Simion este descris ca un politician populist cu accente autoritare, inspirat de modelul Trump. El a atras sprijinul celor nemulțumiți printr-un discurs vehement împotriva „elitelor corupte” și a establishmentului politic. „Răzbunare” este unul dintre cuvintele-cheie din retorica sa, folosit adesea pentru a exprima intenția de a elimina influența structurilor considerate ilegitime de către electoratul său.
Pe de altă parte, Nicușor Dan încearcă să aducă o notă de echilibru și rațiune într-un peisaj politic dominat de ură și divizare. Candidatul centrist este însă pus în dificultate de atacuri constante și de o atmosferă electorală „toxicizată”, marcată de amenințări și campanii de dezinformare. În ciuda mesajului pro-european și a profilului tehnocrat, el se confruntă cu o pierdere semnificativă de încredere din partea electoratului.
Anularea alegerilor și efectele ei
Unul dintre cele mai grave episoade relatate de Politico vizează decizia Curții Constituționale de a anula scrutinul prezidențial inițial programat pentru martie 2024, pe fondul unor „interferențe externe” și presupuse campanii de manipulare. Această decizie, fără precedent în perioada post-decembristă, a alimentat frustrarea și teoria conspirației în rândul cetățenilor, erodând și mai mult încrederea în mecanismele democratice.
„Salvarea democrației va fi mult mai dificilă după ce noul președinte va fi ales”, conchid jurnaliștii în finalul reportajului, trasând astfel o concluzie sumbră asupra stării politice a țării. Chiar și în ziua alegerilor, incertitudinea persistă, iar votul capătă dimensiunea unei bătălii nu doar între doi candidați, ci între două viziuni diametral opuse asupra viitorului națiunii.
Alba Iulia, orașul-simbol al unității românești, devine astfel scena unui nou tip de confruntare — una care nu mai are loc pe câmpul de luptă, ci în conștiințele alegătorilor. În joc nu este doar funcția prezidențială, ci direcția în care România va merge: spre o consolidare a valorilor democratice și europene sau spre o întoarcere în zona autoritarismului populist.