Într-un interviu acordat Ziare.com, Alexandru Toma Patrascu a explicat ce sunt virusurile, cum functioneaza vaccinurile si de ce ar trebui sa ne vaccinam, si a raspuns la intrebarile pe care si le pune toata lumea, cum ar fi „cand scapam de coronavirus?” si „cum o sa arate viata dupa COVID?”.

De unde v-a venit ideea sa scrieti o carte despre vaccinuri?

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

De la un accident banal, la confruntarea cu un inamic necruțător. ...

Ideea a venit din sesizarea unei lipse majore din peisajul informational, cultural. Nu ai unde sa gasesti informatiile corecte daca vrei sa afli mai multe despre vaccinuri, despre epidemii, despre boli. Am sesizat relativ tarziu aceasta lipsa. Eu sunt copil de medici. Parintii mei au fost medici bacteriologi.

Cand eram mic, in timpul liber, dupa ce terminam cu scoala, ma duceam pe la ei pe la laborator. Lucrurile astea pentru mine sunt obisnuite si mi-a luat un timp sa inteleg ca, niste lucruri care mie mi se par cat se poate de normale si de naturale, nu sunt atat de cunoscute la nivelul publicului larg. Mai mult de atat, am remarcat ca nici daca ar vrea cineva, nu are de unde sa gaseasca aceste informatii. Evident, in momentul de fata, poti sa te duci pe Amazon si sa-ti cumperi zeci de mii de carti, dar in romana nu gasesti o sursa de informatie valabila.

Totusi, ce sunt virusurile?

In esenta, virusurile sunt un fel de nano-roboti. Nano-automate care se pot reproduce doar parazitand un sistem deja existent. Ele au in componenta lor toata informatia necesara replicarii, dar nu au masinaria necesara. Este ca si cum niste roboti ar sti sa construiasca o fabrica care sa produca alti roboti. Virusurile au doar o parte din informatie. Ele stiu cum sa produca alti roboti, dar nu stiu cum sa produca si masinaria necesara, nu stiu sa produca si „fabrica”. Dar ele stiu sa faca altceva, stiu cum sa-si gaseasca o fabrica potrivita pe care o invadeaza si ii deturneaza functionarea normala.

„Fabrica” ar putea fi comparata cu omul?

Cu omul sau cu oricare organism. Virusurile nu au ceva cu noi, metaforic vorbind. Ele sunt niste ansambluri moleculare inerte. In momentul in care intalnesc un organism susceptibil, pot sa-l infecteze. Daca e sa ne luam doar dupa numere, am putea sa spunem ca noi traim in lumi complet diferite, fara prea multe puncte de contact. Exista un numar stupefiant de mare de specii de bacterii si de virusuri, dar sunt foarte, foarte, foarte putine organisme microscopice care ne pot invada. Asta nu inseamna ca nu sunt unele care intr-adevar ne ataca, ne omoara si asa mai departe, doar ca acestea reprezinta o fractiune infima din total. De ce? Pentru ca nu ne potrivim. La fel cum oamenii nu pot sa traiasca pe fundul oceanului sau la 50 de km in atmosfera, imensa majoritate a fiintelor microscopice nu pot sa traiasca in corpul uman.

De exemplu, o mare parte a virusurilor traiesc pe seama bacteriilor, infectand doar anumite specii. Imensa majoritate a micro organismelor pot infecta doar o specie sau o gama foarte ingusta de specii inrudite. Ca sa poti sa infectezi un organism, ca sa poti sa ataci o „fabrica”, trebuie sa patrunzi in ea, trebuie sa stii cum functioneaza, trebuie sa poti prelua controlul. Lucrurile astea, de obicei sunt foarte specializate.

Dar vaccinurile ce sunt? Cum actioneaza ele?

Ca sa fac iarasi o analogie, vaccinurile sunt fotografia pe care politia o distribuie in toate sectiile ca sa-i puna in garda pe agenti cu privire la aparitia unui potential infractor. Daca stii ca ai putea sa fii atacat de X, celebrul spargator, nu e mai bine sa stii din vreme cum arata X si sa nu astepti sa iti distruga casa sau sa te omoare? Nu e mai bine sa poti sa-l identifici imediat ce apare in preajma ta?

Asta fac vaccinurile. Vaccinurile invata organismul cum sa recunoasca posibilii inamici. Sistemul nostru imunitar are un tip de memorie. Celulele respective au o memorie chimica, in esenta. Ele stocheaza date cu privire la patogeni, iar vaccinurile ofera sistemului imunitar informatii cu privire la cum arata amprenta chimica a unor posibili invadatori. Daca corpul tau este expus acestui potential invadator, sistemul imunitar antrenat in prealabil recunoaste acea amprenta chimica si isi trimite trupele sa elimine inamicul. Si atunci nu mai faci boala sau faci o forma foarte slaba. Depinde cat de mult reuseste inamicul sa avanseze. Fundamental, vaccinurile simuleaza ce se intampla in urma unei infectii reale.

Si de ce ar trebui sa ne vaccinam? Pentru ca foarte multi oameni sunt impotriva acestui lucru.

Putem sa spunem ca vaccinurile sunt victima propriului succes. In anii ’50, cand au aparut primele vaccinuri impotriva poliomielitei, oamenii erau disperati sa obtina acel vaccin si sa-si vaccineze copiii. De ce? Pentru ca poliomielita aparea in fiecare vara si producea victime de oridinul zecilor de mii si parintii erau absolut disperati. A fost unul dintre cele mai asteptate vaccinuri. Doar ca acum, poliomielita, ca sa luam acest exemplu, aproape a disparut. Si oamenii dintr-o data zic: „Pai boala nu mai e, de ce sa ma mai vaccinez?”.

Doar ca ea inca nu a disparut de tot. Oamenii, de obicei, sunt comozi. Nu sunt neaparat anti-vaxxeri, dar vaccinarea presupune totusi un efort. Trebuie sa te duci la cabinetul medicului, sa faci fata protestelor copilului caruia ii e frica de injectie… Daca vezi ca in jurul tau boala pare sa fi disparut, nu te mai temi. De ce sa-ti mai bati capul si cu asta? Mai amani: „Lasa ca o sa ma duc saptamana viitoare. Lasa ca o sa ma duc luna viitoare. Hai ca ma duc peste un an, ca acum n-am timp, acum plec in concediu”. Si din foarte multe astfel de instante marunte, nesemnificative la nivel individual, te trezesti ca la nivelul intregii societati, in timp, apare o masa relativ mare de oameni nevaccinati. Si atata vreme cat o astfel de boala care este foarte contagioasa continua sa existe, mai devreme sau mai tarziu, te vei intalni cu ea.

Referitor tot la coronavirus. In acest moment, toata lumea se intreaba cand o sa se termine toata aceasta epidemie. Dumneavoastra ce parere aveti? Cand se va termina? Cat va mai dura?

Boala nu va disparea. A exista la inceput speranta ca ar putea sa fie limitata cum s-a intamplat cu SARS-CoV 1, cu primul SARS, care a disparut inainte sa apara vaccinul. Este o relatie interesanta dintre mortalitatea pe termen scurt si mortalitatea totala. Ebola, ca sa va dau un exemplu, este o boala mult mai grava. Poate sa omoare si 80% din oamenii infectati. Totusi, numarul total al mortilor de Ebola este relativ insignifiant fata de numarul total al mortilor de coronavirus. De ce? Pentru ca o boala atat de agresiva se transmite mult mai greu pe scara larga. Mai precis, reusesti sa izolezi bolnavii mult mai repede si mult mai usor si sa-i scoti din circulatie.

Asa s-a intamplat cu primul SARS. Primul SARS era mult mai agresiv, mult mai violent. Simptomele erau mult mai serioase, iar epidemiologii au reusit sa izoleze focarele mult mai repede. Noul SARS nu este atat de ucigator, este mult mai bland. Foarte multi oameni se infecteaza, pot sa raspandeasca boala mai departe chiar daca nu este vizibil ca sunt bolnavi. Astfel, boala se raspandeste usor, usor pentru ca tu ii scoti din circulatie pe bolnavi si contactii lor, dar mai ai nu stiu cate focare de care nu esti constient. Atunci, la nivel global, vei avea mai multe victime decat in cazul unei boli foarte agresive, dar care poate fi oprita rapid. Nu am reusit sa oprim noul SARS. Probabil ca va ramane cu noi, la fel ca gripa. Chiar si cu existenta unui vaccin. Nu este simplu sa scoti din circulatie un virus odata instalat in populatie.

Si cum credeti ca va arata viata noastra dupa coronavirus?

Va reveni la normal.

Deci o sa revina la normal la un moment dat.

Dupa toate marile epidemii viata revine la normal. Paradoxal, dupa ce se uita grozaviile epidemiei, viata sociala se dezvolta chiar si mai tare, explodeaza. Putem sa ne gandim si la marile epidemii din trecut. Marea ciuma a dus la cresterea salariilor, la renuntarea la iobagie. De ce? S-a imputinat forta de munca. Bine, discutam de cu totul alta mortalitate. Au murit foarte multi tarani, iar nobilii au inceput sa concureze intre ei pentru a atrage lucratori. Si cum puteau sa-i atraga? Crescandu-le salariile.

Citeşte şi: Nelu Tătaru, noi detalii despre momentul începerii şcolilor: „Nu trebuie să ne speriem, dar trebuie să fim mai precauţi”