Radu Mazăre a venit luni la instanța supremă, unde se judecă cererea lui de ridicare a măsurii controlului judiciar dispus de instanță în 9 aprilie, în dosarul privind locuințele sociale din cartierul „Henri Coandă” din Constanța, pe motiv că procurorii DNA ar fi folosit, ca probatoriu, documente obținute de la anchetatorii din Liechtenstein, dintr-o cauză referitoare la Elan Schwartzenberg.

„Intenționez să dau în judecată statul român și să cer daune că m-au băgat la beci utilizând aceste documente peste limitele legale, din niște probe nelegale”, a spus Radu Mazăre, la intrarea în sediul ICCJ.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Ion Iliescu ar putea fi audiat la domiciliu în Dosarul Mineriadei. ...

CSM analizează propunerea Inspecției Judiciare de suspendare ...

Primarul a mai arătat că procurorii au făcut referire și la fratele său, Alexandru Mazăre, deși acesta nu făcea parte din solicitările transmise prin comisie rogatorie.

Primarul municipiului Constanța a precizat că informațiile din acele documente nu aveau nicio legatură cu acuzația care i-a fost adusă de procurorii anticorupție, așa cum a arătat și Înalta Curte de Casație și Justiție, de două ori.

„Am fost eliberat din lipsă de probe. (…) Al doilea complet a motivat la fel, că nu existăm probe și că nu are nicio legătură transferul de bani dintre mine și prietenul meu Elan și achiziția perfect legală care a fost făcută la Constanța”, a spus Mazăre.

El a adăugat că judecătoarea care a decis eliberarea lui a fost reclamată de către procurori DNA.

„Acum, de data asta, înțeleg că există o plângere la CSM privitor la DNA, la procurorii care au reclamat-o pe prima judecătoare, și așteptăm să vedem ce spune și CSM”, a mai spus Radu Mazăre.

Cererea lui Radu Mazăre de ridicare a măsurii controlului juduciar a fost înregistrată vineri la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Avocații lui Radu Mazăre arată, în solicitarea înaintată instanței, obținută de MEDIAFAX, că procurorii români ar fi comis nereguli în aplicarea comisiei rogatorii, context în care Ministerul de Justiție din Liechtenstein a notificat instituția similară din România. Aceștia susțin că procurorii DNA au folosit ca probatoriu și documente legate de Elan Schwartzenberg, în ciuda „condițiilor imperative” impuse de magistrați din Liechtenstein.

Potrivit avocaților, această situație este „fără precedent”, susținând că „toate care au fost administrate în legătură cu Radu Mazăre (…) sunt nule de drept ca urmare a faptului de necontestat că procurorii români au încălcat condițiile imperative impuse de judecătorii din Liechtenstein cu privire la utilizarea documentelor din cauza lui Elan Schwartzenberg în dosarul prezent”.

„Procurorii români au extins urmărirea penală față de Radu Mazăre și pentru alte fapte care nu au fost inițial avute în vedere la momentul solicitării comisiei rogatorii «uitând să ceară permisiunea judcătorului din Liechtenstein de a utiliza aceste documente în cazul în care apare o modificare a considerațiilor juridice asupra faptelor» (…). Deși puteau să o facă, procurorii români nu au înțeles să solicite noi comisii rogatorii pentru încuviințarea de la judecătorul din Liechtenstein a utilizării documentelor”, mai arată avocații în cerere.

În cererea de la ICCJ, demersurile anchetatorilor sunt descrise de avocați drept „o încercare abuzivă de umilire publică” a lui Radu Mazăre.

„Prin evaluarea documentației aparțăinând societăților domnului Elan Schwartzenberg, s-a adus de asemenea o gravă atingere drepturilor personale patrimoniale (societăți comerciale și persoane fizice) cu privire la operațiuni financiare legal realizate”, mai susțin avocații edilului.

Pe de altă parte, în solicitare se arată că nu sunt indicii în sensul că Mazăre ar avea intenția de a se sustrage urmăririi penale prin părăsirea țării, mai ales că acesta, într-un alt dosar de corupție, s-a prezentat la toate termenele de judecată de la Curtea de Apel București. În același context, se arată că, dată fiind calitatea de primar a lui Mazăre, acesta trebuie să fie în țară în cea mai mare parte a anului, cu excepția perioadelor de concediu.

Totodată, în cererea adresată instanței supreme, se reclamă faptul că, după aproximativ cinci luni de la punerea lui Mazăre sub control judiciar, „nu s-a desfășurat nicio activitate de urmărire penală, cu atât mai mult una care să implice prezența acestuia”.

Radu Mazăre declara, joi, că are „documente devastatoare” pentru DNA, primite de la Ministerul Justiției din Liechtenstein, în baza cărora va cere ridicarea controlului judiciar.

În dosarul locuințelor sociale „Henri Coandă”, primarul Constanței este acuzat de procurorii DNA că ar fi primit suma de 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câștige contractul pentru construirea caselor. Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declarațiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.