Raport BNR: Efecte benefice pe termen lung ale pandemiei pentru tineri

„Crizele economice generate de epidemii au reprezentat până în prezent momente de răscruce pentru noi dezvoltări tehnologice, sociale și economice. În cazul epidemiei SARS, utilizarea plăților digitale a înregistrat o creștere substanțială în China, marcând punctul de plecare pentru o economie

digitalizată. Premisele unei astfel de creșteri au fost asigurate de o îmbunătățire a infrastructurii de internet și a accesului la serviciile bancare etc.”, se arată în document.

În cazul pandemiei curente, spune raportul, măsurile severe impuse de gradul ridicat de răspândire au redus interacțiunea umană la minimum, iar utilizarea serviciilor digitale, inclusiv în domeniul financiar, a crescut semnificativ.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Supraviețuirea multor firme a depins de capacitatea acestora de digitalizare a serviciilor oferite, comerțul online a crescut dramatic, iar acesta a grăbit și dezvoltarea de soluții digitale pentru serviciile financiare oferite de către sistemul financiar tradițional. Aceste modificări sunt foarte probabil să schimbe permanent comportamentul de consum, în special în rândul generațiilor tinere, cu efecte benefice pe termen lung asupra bunăstării”, menționează sursa citată.

Alte articole

Marina Luca a câștigat Chefi la Cuțite 2026 și a plecat acasă cu trofeul și premiul de 30.000 de euro

Geanta Hermès care i-a aparținut Elenei Ceaușescu, scoasă la licitație alături de alte bijuterii istorice

Harta riscurilor României

Evaluările curente semnalează două riscuri de natură severă asupra stabilității financiare din România:

1. creșterea incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente
2. deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar.

Un al treilea element de impact asupra stabilității financiare se situează la nivel ridicat: riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar.

Alte două riscuri sunt de intensitate moderată și privesc:

1. nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental
2. accesul la finanțare a economiei reale.

Provocări

Conform raportului, proiectele viitoare de investiții publice ale României trebuie orientate tot mai mult către diminuarea vulnerabilităților structurale care pot afecta tot mai mult atragerea de investiții private (de ex. infrastructura de transport, gradul de digitalizare, adaptarea la noile condiții climatice, infrastructura sanitară etc.).

În plus, aducerea pe agenda publică națională a preocupărilor actuale ale UE, are potențialul de a conduce la atragerea unor resurse financiare importante.

În cazul României, spune documentul, revenirea economie după criza medicală va depinde și de modul în care vor fi soluționate vulnerabilitățile structurale existente.

„O vulnerabilitate structurală semnificativă constă în disciplina financiară laxă a companiilor din România. Aceasta se caracterizează, pe de o parte, printr-o valoare relativ ridicată a restanțelor la plată în economie și, pe altă parte, printr-o pondere semnificativă a companiilor cu un nivel al capitalului sub valoarea minimă prevăzută de cadrul legal (Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale), necesarul acestora de recapitalizare fiind într-un cuantum semnificativ de aproape 34 miliarde euro”, menționează sursa citată.

Altă provocare structurală, spune BNR, se referă la necesitatea evitării capcanei venitului mediu, prin căutarea de soluții privind majorarea valorii adăugate produse în economie, inclusiv prin stimularea inovației.

Problema demografică și inegalitățile din societate necesită la rândul lor soluții pentru ca potențialul de creștere economică să fie fructificat. În acest sens, mai amintim și necesitatea ca rolul băncilor în finanțarea economiei să crească, dar în mod prudent, intermedierea financiară din România fiind pe ultimul loc în UE.

Citeşte şi Nelu Tătaru: Relaxarea de la 1 iulie, înlocuită cu restricţii. Restaurantele NU se deschid, iar anumite zone intră în carantină